Gheorghe Gruia a fost considerat “Pele” al handbalului mondial. Prestaţiile de pe teren ale românului i-au adus acest renume, însă românii s-au putut bucura prea puţin de experienţa handbalistului care a scris istorie pentru naţională şi Steaua Bucureşti.
Născut pe 2 octombrie 1940, la Bucureşti, Gheorghe Gruia a început să practice voleiul în adolescenţă, iar antrenorii îi prevedeau un viitor strălucitor în acest sport. La 18 ani a trecut la handbal, la juniorii lui CCA Bucureşti, unde a scris istorie. După trei ani, handbalistul făcea pasul spre echipa mare, iar după turul campionatului 1961-62 ajungea la echipa naţională a României.
Prestaţiile de pe teren i-au adus lui Gheorghe Gruia porecla de “Pele”, iar bucureşteanul a devenit rapid un star în handbalul mondial. La doi ani de la debutul în echipa naţională a României, sportivul lui CCA Bucureşti devenea campion mondial cu selecţionata pregătită de Niculae Nedeff. Pe 15 martie 1964, România o învingea pe Suedia, scor 25-22, în finala de la Praga şi obţinea primul titlu mondial la handbal masculin.
În 1968, Gheorghe Gruia o ajuta pe Steaua Bucureşti să câştige Cupa Campionilor Europeni, după o finală cu Dukla Praga, scor 13-11. Era epoca în care formaţia militară domina întrecerea internă, în special cu ajutorul lui Cristian Gaţu şi Gheorghe Gruia. În 1970, echipa naţională de handbal masculin a României a cucerit al doilea titlul mondial. După o finală disputată, plină de dramatism, jucătorii antrenaţi de Niculae Nedeff o învingeau pe Germania de Vest, scor 13-12, după două reprize de prelungiri.
“În timpul regulamentar, conduceam cu un gol, dar Gruia a greşit şi a pierdut mingea. Ne-au egalat nemţii. A fost foarte afectat. A venit la noi şi aproape plângând ne-a implorat: ‘Iertaţi-mă! Iertaţi-mă, mă voi revanşa'”, a povestit Cristian Gaţu. Imediat, Gheorghe Gruia s-a revanşat, a marcat şi i-a impulsionat pe colegii săi. România devenea pentru a doua oară campioană mondială.
În 1973, Gheorghe Gruia s-a retras, la 33 de ani, din activitate. Pe lângă titlurile mondiale obţinute cu naţionala României, handbalistul a cucerit opt titluri naţionale cu Steaua Bucureşti. În plus, la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, Gruia a cucerit medalia de bronz alături de selecţioanta pregătită de Niculae Nedeff.
Gheorghe Gruia a plecat din România în 1978, fiind trimis să-i ajute pe mexicani să-şi dezvolte o echipă naţională de handbal masculin. După doi ani în care a pregătit selecţionata Mexicului, fostul mare handbalist le-a mai antrenat pe Universitario Chiapas (1981-1985) şi Pumas UNAM (1986-89). Între 1988 şi 1991, Gheorghe Gruia a pregătit din nou naţionala Mexicului. Pentru munca depusă, românul a fost considerat “tatăl handbalului din Mexic”. Pe 9 decembrie 2015, Gheorghe Gruia a murit în urma unui atac de cord. În ianuarie 2016, FRH a decis să retragă definitiv numărul 10, purtat de fostul handbalist, de la echipa naţională a României.