Gheorghe Plagino, primul sportiv român participant la Jocurile Olimpice. În urmă cu 118 ani, România mergea în premieră la cea mai importantă competiţie sportivă. Între 14 mai şi 28 octombrie 1900, Parisul era gazda celei de-a doua ediţii ale Jocurilor Olimpice moderne, iar Gheorghe Plagino se înscria în concursul de tir, la proba individuală.
Născut la 16 noiembrie 1876 la Dumbrăveni, localitate aflată în prezent în judeţul Vrancea, Gheorghe Plagino era fiul lui Alexandru Plagino, însă timp de 18 ani a avut statutul de copil nelegitim. Viitorul sportiv s-a născut din aventura cu Wilhemia Siefert, o tânără de origine germană care lucra ca slujnică în casa boierului. În 1894, după moartea soţiei, Alexandru Plagino s-a căsătorit cu mama lui Gheorghe Plagino şi l-a recunoscut.
Viaţa tânărului s-a schimbat total, iar datorită averii tatălui a fost trimis să înveţe în străinătate, aşa cum era moda vremii. Gheorghe Plagino a început să studieze în Paris, iar în 1900 a decis să participe la Jocurile Olimpice. România nu avea un Comitet Olimpic, aşa că sportivul de 23 de ani a ales să participe în nume personal la concursul de tir sau „trageri cu arme de vânătoare”, aşa cum se numea pe atunci.
La proba individuală s-au înscris 31 de sportivi, iar Gheorghe Plagino şi Sidney Merlin (Marea Britanie) erau singurii strâini, restul participanţilor proveneau din Franţa. Fiecare concurent trebuia să tragă în 20 de talere, fiecare reuşită era punctată cu un punct. După trei zile de concurs, între 15 şi 17 iulie, Gheorghe Plagino s-a clasat pe locul 13, cu 11 puncte obţinute.
Gheorghe Plagino nu a fost singurul român prezent la Jocurile Olimpice de la Paris. Prinţul George Gheorghe Bibescu a asistat la evenimentele sportive din capitala Franţei în calitate de membru al Comitetului Internaţional Olimpic, în timp ce Horia C.A. Rosetti a fost arbitru în cadrul turneului de scrimă.
În 1908, la opt ani de la participarea la Jocurile Olimpice, Gheorghe Plagino devenea al doilea român membru al Comitetului Internațional Olimpic, după George Gh. Bibescu (1899-1901). Fostul sportiv era ales al 57-lea membru CIO la sesiunea organizată la Londra pe 1 decembrie, cu zece ani înainte de Unirea de la 1918. Între 1923 şi 1940, Gheorghe Plagino a fost vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român, în timp ce între 1933 şi 1940 a fost președinte al Uniunii Federațiilor Sportive din România – UFSR.
Înainte de Jocurile Olimpice de la Paris din 1924, Comitetul Internațional Olimpic dorea să scoată rugby-ul din programul olimpic, din cauza lipsei de interes. Gheorghe Plagino s-a luptat pentru sportul cu balonul oval să nu fie eliminat şi până la urmă a avut câştig de cauză. La turneul de rugby de la JO de la Paris din 1924 au participat trei echipe, România, Franţa şi Statele Unite ale Americii, iar echipa ţării nostre a obţinut medalia de bronz, prima din istoria participărilor.
Pe lângă activitatea din sport, Gheorghe Plagino s-a implicat şi în politică, iar timp de un deceniu a fost senator în Parlamentul României. În 1948, când comuniştii au preluat puterea, fostul sportiv a fost retras din Comitetul Internațional Olimpic, cu doar câteva luni înainte de ediţia de la Londra. Un an mai târziu, pe 3 mai 1949, Gheorghe Plagino, primul sportiv român participant la Jocurile Olimpice, s-a stins din viaţă.