ADVERTISEMENT
Sport

Gheorghe Tadici, interviu despre “umbrele” de la Beijing: “Au fost nişte găinării. Multe regretă acum!”. Exclusiv

Gheorghe Tadici este unul dintre cei mai de succes selecţioneri ai naţionalei României. Antrenorul a dat un interviu pentru FANATIK în care a vorbit despre participarea la Jocurile Olimpice din 2008.
Autor: Marian Popovici | 13.07.2021 | 00:06
Gheorghe Tadici, interviu despre
Gheorghe Tadici, interviu despre "umbrele" de la Beijing: "Au fost nişte găinării. Multe regretă acum!". Exclusiv

Episodul 94 din seria “Olimpicii României” îl are în prim plan pe Gheorghe Tadici, omul care a dus România în ultima finală Mondială (2005) şi cel care a condus naţionala la Jocurile Olimpice din 2008, de la Beijing.

ADVERTISEMENT

Gheorghe Tadici, unul dintre cei mai longevivi antrenori din istoria handbalului! Antrenează neîntrerupt de 47 de ani

Gheorghe Tadici este unul dintre cei mai longevivi tehnicieni din istoria handbalului. Antrenează neîntrerupt din 1974, adică 47 de ani!!! 45 dintre ei i-a petrecut la Zalău şi doar pentru 2 ani a fost la Oltchim Râmnicu Vâlcea, între 2006 şi 2008. Motivul mutării a fost unul “olimpic”.

Tadici a plecat la Vâlcea pentru a omogeniza şi mai mult naţionala în vederea Jocurilor Olimpice de la Beijing, iar odată cu el au fost aduse la Oltchim componentele de bază ale naţionalei.

ADVERTISEMENT

Tadici, interviu despre “umbrele” de la Jocurile Olimpice din 2008

Legendarul antrenor a spus pentru FANATIK povestea Jocurilor Olimpice din 2008 una cu multe lumini şi umbre, în care au existat acuzaţii că unii componenţi ai echipei României au subminat participarea. Însă, cum au stat lucrurile cu adevărat în ediţia în care România a încheiat pe locul 7 la Jocurile Olimpice?

Domnule profesor, aţi reuşit să calificaţi echipa naţională la JO 2008, după o pauză de 8 ani. A fost o performanță specială pentru dumneavoastră?

ADVERTISEMENT

– Într-adevăr, am fost alături de echipa naţională la Jocurile Olimpice din 2008, însă am reuşit două calificări la Jocuri. Prima dată la Sydney alături de regretatul Bogdan Macovei şi prietenul Mitică Muşi. Apoi, în 2008 în tandem Tadici – Muşi la naţională. La ambele ediţii am fost sub conducerea lui Cristian Gaţu. La cea din 2008 chiar ne-a însoţit preşedintele Federaţiei la Jocuri.

Da, au fost performanţe de excepţie în prisma faptului că a fost cel mai bun loc la Jocurile Olimpice al unui sport de echipă din România după Revoluţie. Aşa cum a fost şi finala Campionatului Mondial din 2005 sau finalalele de Campionat Mondial Universitar din 2000 şi 2002. Spun asta pentru că e vorba de handbal şi din 2000, 2002, 2008 nu au mai fost bătute.

ADVERTISEMENT

“Au fost câţiva care au tras puternic în jos de echipa naţională”

De ce nu aţi mers şi la Sydney după ce aţi participat în calificări? 

– Am refuzat să plec la acea ediţie a Jocurilor Olimpice deşi s-a aşteptat trei săptămâni după mine. Au fost motive personale. Mă gândeam că din 10 echipe vom ieşi pe 7 sau pe 8, ceea ce s-a şi întâmplat după calificare. La fel cum s-a întâmplat şi după calificarea de la Beijing când au fost câţiva care au tras puternic în jos de echipa naţională prin câteva hotărâri pe care le-au luat şi unele jucătoare.

Toată lumea se gândea la medalii la Beijing, mai ales după argintul din 2005. Calculele nu au ieşit conform planului. Ce s-a întâmplat?

ADVERTISEMENT

– S-a întâmplat să fim români şi să pierdem meciul cu Norvegia la un gol. A început un oarecare declin. Unii au început să muşte din stânga şi din dreapta total neîntemeiat. În loc să mergem să jucăm pentru locurile 1-4 cum a jucat Norvegia, noi am mers să jucăm 5-8. Am câştigat meciul cu Suedia, dar am pierdut atunci Franţa pentru locurile 5-6, în ultimele 10 secunde, la un gol. Au fost atunci nişte cauze colaterale, s-a pus batista pe ţambal.

“O medalie la Jocurile Olimpice sau finala ar fi însemnat pentru componente o pensie viageră pe viaţă pe care multe dintre care au marşat atunci, acum regretă”, Gheorghe Tadici

Am făcut un raport şi acum nu mai e cazul după 13 ani să reactualizăm. Eu aş fi fost foarte mulţumit dacă atunci se înţelegea că o medalie la Jocurile Olimpice sau finala ar fi însemnat pentru componente o pensie viageră pe viaţă pe care multe dintre care au marşat atunci, acum regretă. După un an şi jumătate sau doi au ieşit din performanţă în handbal. Asta a fost. Undeva la 50% am mulţumirea că sunt încă nişte performanţe care rezistă.

ADVERTISEMENT

Să nu uităm că înainte să preiau eu naţionala, aceeaşi echipă, în proporţie de 80%, a încheiat pe locul 17 la Campionatul Mondial din Italia. Asta se întâmpla în 2003. În 2005 au fost vicecampioane mondiale. Trebuie să văd bârna din ochi. A fost şi un eşec la Mondialele din 2006.

Gheorghe Tadici, interviu despre
Gheorghe Tadici, interviu despre “umbrele” de la Beijing: “Au fost nişte găinării. Multe regretă acum!”. Sursa: sportpictures.eu

Mutarea la Oltchim: “Ideea a fost de continuitate echipă de club – echipă naţională. Şi a fost benefic. Oltchim a făcut acele rezultate numai cu jucătoare din România”

Pentru Jocurile Olimpice ati acceptat sa plecati 2 ani de la Zalau la Oltchim. Cum a fost această experiență?

– A fost o experienţă foarte bună şi bine gândită. O spun şi din perspectiva rezultatelor. La Campionatul Mondial din 2007 am ieşit pe locul patru, am pierdut finala mică în ultimele 30 de secunde şi atunci. Am avut o suită de accidentări.

Acest loc patru ne-a dus la Jocurile Olimpice şi la turneul final din 2007 a debutat o jucătoare despre care se vorbeşte şi astăzi: Cristina Neagu. Am promovat-o la 19 ani şi a avut o contribuţie. A surprins la meciul cu Franţa, în care au fost patru reprize de prelungire. Nu mai ştiu să se fi întâmplat acest lucru în istoria Mondialelor.

Poate şi din cauza asta n-am putut să ne redresăm în meciul cu Rusia şi chiar cu Germania. Timpul de recuperare aproape că nu a existat. Referitor la club, Oltchim a luat 5 trofee în doi ani. Este adevărat că pe fondul plecării mele la Vâlcea au fost aduse şi 7-8 jucătoare de naţională, vicecampioane mondiale din 2005. Ele au venit în 2006. Ideea a fost de continuitate echipă de club – echipă naţională. Şi a fost benefic. Oltchim a făcut acele rezultate numai cu jucătoare din România. Asta nu se va întâmpla prea devreme.

“Unii au subminat interesele de reprezentare din 2008 pentru nişte găinării”

România a încheiat pe locul 2 în grupe, dar a fost eliminată apoi brusc în sferturi, de Ungaria. Aţi fost dezamăgit de acest eşec?

– Da, am fost dezamăgit de faptul că nu am încheiat grupa pe locul 1. Unii au subminat interesele de reprezentare din 2008 pentru nişte găinării care au fost dezbătute în urmă cu 13 ani. Au fost constatate şi ulterior s-a pus batista pe ţambal. Am pierdut cu Norvegia la un gol, total nemeritat. Ele au jucat finala Jocurilor Olimpice, iar noi am început să jucăm pentru 5-6 şi 7-8. Şi aşa rămâne cel mai bun loc.

Cu ce impresie şi ce sentimente aţi rămas după Jocurile Olimpice din 2008?

– Este greu de descris în câteva fraze şi ne-ar trebui mai mult timp. Infrastructura întâlnită în premieră acolo, organizarea, fastuozitatea Jocurilor Olimpice care au fost catalogate la superlativ. A fost catalogată cea mai fastuoasă ediţie a Jocurilor. Personalităţile, sportivii uriaşi prezenţi acolo, satul olimpic…  La tot pasul de întâlneai cu somităţi din sportul mondial. Ţin minte că prima bucurie pentru noi a fost Constantina Diţă, care a luat aurul la maraton.

“La fete ar mai putea fi şanse dacă se iau rapid unele măsuri. La băieţi suntem departe”

Multă lume vede o perspectivă negativă asupra viitorului naţionalei noastre. Credeţi că putem să ne batem pentru Jocurile Olimpice de la Paris sau considerati că urmează o perioadă dificilă în care va trebui să reconstruim?

– Este un declin evident, motivele sunt multiple. La fete ar mai putea fi şanse dacă se iau rapid unele măsuri. La băieţi suntem departe, în momentul în care ne surprinde Kosovo în două rânduri şi analiza vine cu întârziere şi nimeni nu îşi asumă nicio responsabilitate şi nu există nicio măsură, ce mai e de zis? Am ajuns să ne bată echipa de lumea a treia sau chiar a patra, că vorbim de Kosovo din lumea a patra, să fim sinceri.

Gheorghe Tadici, interviu despre
Gheorghe Tadici, interviu despre “umbrele” de la Beijing: “Au fost nişte găinării. Multe regretă acum!”. Exclusiv
  • 47 este numărul de ani de când Gheorghe Tadici antrenează neîntrerupt
  • 69 de ani are Gheorghe Tadici
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Fanatik
  • Nr. 724: 40 de pagini + Poster. Doar 10 lei!
  • Super-Poster cu programul complet al sezonului regulat din Liga 1