Gheorghe Tadici, interviu eveniment partea a II-a: “La Olimpiada de la Beijing a fost vorba de subminarea intereselor naţionale!” EXCLUSIV

EXCLUSIV FANATIK
Marian Popovici    Cristi Coste   
în Handbal
18/12/2019, 15:08
Gheorghe Tadici, interviu eveniment partea a II-a: “La Olimpiada de la Beijing a fost vorba de subminarea intereselor naţionale!” EXCLUSIV EXCLUSIV FANATIK
Gheorghe Tadici, interviu eveniment partea a II-a La Olimpiada de la Beijing a fost vorba de subminarea intereselor naţionale!

Gheorghe Tadici a dat un interviu eveniment pentru FANATIK în care a vorbit peste patru ore despre situaţia handbalului românesc. În prima parte, legendarul antrenor a vorbit despre cei 45 de ani de când antrenează neîntrerupt şi performanţele reuşite în carieră.

“Cu băieții e una, cu fetele e alta. Și fetele sunt puțin mai rele între ele”

În partea a doua a interviului, Tadici a vorbit despre cel mai mare regret al carierei, faptul că echipa condusă de el nu a câştigat o medalie olimpică la Beijing, acolo unde şi-a acuzat o parte dintre jucătoare de “subminarea interesului naţional”

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Antrenorul lui HC Zalău a vorbit şi despre plecarea intempestivă a lui Ambros Martin de la naţională, pe care o anticipa, dar şi despre relaţia cu Tomas Ryde, actualul selecţioner, atât de contestat după Campionatul Mondial din Japonia. 

Ați fost de mai multe ori selecționerul României. Povestiți-ne ce înseamnă munca de selecționer…

– Spun și eu, poate e un limbaj de lemn. Este o onoare să îți reprezinți țara, să îți cânte imnul de atâtea ori și dacă mai faci și niște rezultate, și sunt și de excepție, atunci ai satisfacția muncii bine făcute. Echipa națională este altceva față de o echipă de club. Acolo iei cele mai în formă jucătoare din țară și din străinătate.

Eu am avut cinci prezențe la echipa națională: de două ori principal și de trei ori secund. E normal că este o altă muncă, sunt jucătoare care au cotă valorică ridicată și trebuie să știi, să fii dibaci în a le aduna.

Nu ai prea mult timp la dispoziție…

– De regulă, stagiile astea sunt de 10 zile, maximum două săptămâni în care ai jocuri oficiale. Mă rog, înainte de un Campionat Mondial sunt două săptămâni la dispoziție sau înainte de Olimpiadă. Poți să faci chiar și mai mult, dar trebuie să fii dibaci și să rezolvi toate aspectele, inclusiv partea de unitate, în afară de problemele tehnice.

Dacă nu funcționează și nu faci echipă și de vestiar, și de teren, nu merge. Cu băieții e una, cu fetele e alta. Și fetele sunt puțin mai rele între ele.

„Fetele sunt grupuri, grupulețe. Nu e ușor. Ai una sau două acasă, dar să ai 16-18 de-astea la muncă?”

Există și orgolii mai mari între fete, nu? Sunt mai puțin prietene?

– Sunt grupuri, grupulețe. Mai vin de pe la echipe cu tot felul de mentalități, trebuie să le aduci la un numitor comun. Nu este ușor. Ai una sau două acasă și nu-i ușor.? Dar să ai 16-18 din astea la muncă, fiecare cu personalitatea lor, fiecare cu părerea lor bună sau foarte bună despre ele. Fiecare are impresia că i se cuvine.

Dacă stai două minute de vorbă cu una: „Aaa, cu aia vorbește, cu mine nu!” Când de fapt vrei să clarifici probleme individuale de joc sau de post. Nu stau acum să țin toată echipa să vorbesc cu un pivot. Să țin pe toată lumea să vorbesc cu portarul. Sunt discuții și lumea amplifică pentru a strica atmosfera.

Asta e problema. Aici am un regret că la Olimpiada de la Beijing nu am venit în primii patru. Deși, și în acest moment, este cel mai bun rezultat la vreo Olimpiadă. Mă așteptam să depășească situația…

La Olimpiada de la Beijing a fost și o problemă de atmosferă… Fetele nu erau așa prietene…

– N-a fost vorba de atmosferă, ci de o subminare a intereselor de echipă națională înainte de a pleca. Eu am făcut atunci un raport. L-am dat la Federație, l-am discutat și în Consiliul de Administrație. Au fost niște factori colaterali, nu mai are rost să dezgropăm morții.

Existau oameni care le-au spus jucătoarelor: „Dacă veniți în primele patru, nu mai găsiți contracte de… Trebuie să veniți după locul 5!” Și la finala pentru locurile 5-6 am pierdut cu Franța în ultimele 10 secunde din cauza unei anumite jucătoare.

Situația s-a repetat și în 2007 la Campionatul Mondial, unde aveam medalia pe gât. Deși am cerut un time-out și le-am chemat expres, le-am spus „să nu vă mănânce palma!”, ea cum a pus mâna pe minge a și aruncat la poartă… Și cu trei secunde înainte a venit Germania și a dat gol, egal.

„Apropo de subminare, există CD-ul. Voia Gațu să mi-l ia: «Pe ăsta nu îl copiați voi. Nu copiați nimic. Îl lași așa»”

Despre ce jucătoare este vorba?

– Să le lăsăm așa.

Dar cine le spusese înainte de Olimpiadă?

– Unii de la echipele de club.

De ce ar fi avut unii interes să nu facă performanță naționala?

– Atunci erau interesați să nu facă Tadici performanță. Ca să plece de la echipa națională. Am vrut la Olimpiadă și îmi pare rău pentru că puteam să intrăm în primii 4. Am CD-urile de acolo… Și meciul cu Norvegia care era decisiv, în care ne-au bătut la un gol.

Apropo de subminare, există CD-ul. Voia Gațu să mi-l ia: „Pe ăsta nu îl copiați voi. Nu copiați nimic. Îl lași așa”. Ne-au bătut la un gol, ele au ieșit campioane olimpice și noi ne-am dus în 5-8. Am mai și pierdut cu Franța la un gol.

„Le-am zis fetelor înainte de Beijing: «Luați medalie și aveți rentă viageră până puneți mâinile pe piept» Acum le pare rău”

Deveniseți incomod?

– Erau prea multe rezultate bune într-o perioadă scurtă. S-a știut totul de la plecare. Cred că mai sunt rapoartele acolo.

Nu s-a luat nicio măsură?

– S-a pus batista pe țambal pentru că erau destul de puternici oamenii ăia care făceau contracte și le spuneau jucătoarelor: „Ai 7.000. Vrei 10.000?”. Le pare și fetelor rău la ora asta, că am avut întâlnire.

Le pare rău pentru că eu le-am spus înainte de Olimpiadă: „Atenție, luați medalie și aveți rentă viageră până puneți mâinile pe piept. Până plecați. Un contract poate să fie un an, doi sau poate să nu mai fie”. Și după un an de zile le-au și măturat de pe acolo. Așa e când sapi groapa altuia, cazi tu în ea. Dar, e istorie, nu mai… Dar a fost regretul meu.

„Nu m-aș mai întoarce ca selecționer. Categoric, nu!”

V-ați mai întoarce selecționer dacă vi s-ar propune?

– Nu. Categoric, nu! Dar pot să spun că am mai dat niște idei. Chiar și în Comisia Tehnică de la Cluj, provocată în principal de mine prin Consiliul de Administrație pentru că această Comisie Tehnică, în care sunt toți antrenorii din Liga Națională, cei care fac handbalul bine sau rău, nu a mai funcționat în ultimii trei ani de zile. În situații de normalitate ne vedeam o dată la o lună și jumătate, maximum două. Cam de 5-6 ori pe an.

„Ambros a luat vreo 350.000 de euro, și-a pus mâna în… și a plecat în Rusia”

Ce relație aveți cu Ryde?

– Normală. Nu am niciun fel de problemă. Am stat de vorbă și recent la Cluj. Nu am înțeles de ce, dacă e vorba de un antrenor român spui lucrurilor pe nume și dacă e un antrenor străin îl cocoloșești. Diferența este numai una.

Eu aveam 500 de euro pe lună, iar el are cam de 20 de ori mai mult. Și pentru treaba asta, Ambros a fost antrenor pentru acest ciclu olimpic cu obiectiv de Olimpiadă: calificare și primele 6 acolo. A luat vreo 350.000 de euro și-a pus mâna în… și a plecat în Rusia.

Sunteți dezamăgit de Ambros, cum spunea și Neagu…

– El a avut niște rezultate foarte bune la Györ, echipă cu un buget de 4 milioane. Acolo este o multinațională, cum este și la CSM București sau cum e de vreo 4 ani. Una e să faci rezultate acolo și alta este să faci rezultat cu Slobozia, cu Craiova, Brașov, Zalău sau Baia Mare. Dar pe Ambros rezultatele l-au recomandat. Nu se discută.

A fost mare diferență între ceea ce s-a întâmplat în timpul lui Ryde și al lui Ambros. Nu se discută. Dar și unul, și altul au venit pe un nucleu de jucătoare. Și ca om este foarte ok Ambros. E deschis, puteai să discuți cu el. Stătea, asculta, vorbea și el. Nu era vreun infatuat. La fel ca și Pascual. Am stat și cu el ore întregi de vorbă.

„Domnul Dedu a spus că scoate handbalul din mocirlă și aici probabil nu am avut noi aceeași chimie”

Relația cu președintele Alexandru Dedu cum este?

– Este bună când e vorba de performanță. Avem totuși patru echipe naționale care anul viitor nu joacă nicăieri. Acum chiar m-a întristat că o generație foarte bună de junioare încă, care putea să aibă o continuitate la nivel de senioare, cu calificări la Europene sau la Mondiale, s-a dus în grupa a doua valorică. După ce cu un an înainte băieții s-au dus în lumea a treia.

Că noi acum jucăm cu Kosovo, Italia și Estonia. Pentru 2020 s-au epuizat șansele. Domnul Dedu se lăuda cu juniorii „că dom’le, eu cu ăștia, cu tineretul o să vedeți ce o să fac” și numai bine s-au dus în grupa a doua valorică… Dedu a spus că scoate handbalul din mocirlă și aici probabil că nu am avut aceeași chimie și am spus lucrurilor pe nume.

Avertisment cu două luni înainte: „Fiți atenți ce vă spune Tadici: Ambros în luna iunie nu mai vine la națională. Măi Pașca, pregătește-te să preiei!”

În această vară s-a văzut ca o strategie să pui același antrenor la CSM București și la echipa națională… Dar Ryde a plecat de la CSM…

– Ryde a fost antamat încă din luna martie, dacă nu mă înșel. Vorbise cu Luca pentru CSM. Nu s-a știut sub nicio formă, deși la o Comisie Tehnică în luna mai, le-am spus lui Pașca, secundul lui Ambros, lui Drăgănescu, lui Pera, lui Burcea, eram vreo 6. Ambros venea după acel turneu din Franța de la Golden Cup, unde s-a dus cu junioare din divizia B de la Rapid.

Și normal că francezii ăștia te știu… „Ambros, nu ne mai cheamă francezii ăștia în următorii trei-patru ani la Golden Cup”. El mi-a răspuns: „Și ce dacă nu ne mai cheamă?”. M-am uitat la el, apoi am mai avut vreo trei întrebări, iar când a fost o pauză a ședinței am mai vorbit de unele probleme. Și l-am văzut așa indiferent.

Când am ieșit din ședință le-am spus: „Fiți atenți aici ce vă spune Tadici acum. Ăsta în luna iunie nu mai vine la națională. Măi Pașca, pregătește-te să preiei, să urci, să vezi despre ce e vorba”. Ei spuneau: „Iar visează Tadici ăsta” (n.r. – râde). Pașca mi-a spus după: „Domnule, nu v-am crezut, nu credeam”.

În iulie, când trebuia să facă pregătire, cu patru-cinci zile înainte Ambros a anunțat că pleacă! Atunci Ryde era deja la CSM și probabil înțelegându-se cu cei de acolo – mă gândesc că CSM i-a făcut contract de 10.000 pe lună – și fiind continuitate, pesemne costurile nu mai erau aceleași din primul contract de la națională, poate la jumătate, 5.000, l-au acontat.

„Eu aveam 6.000 de euro pe an la națională față de 120.000 cât e acum”

La Tadici cel mai mare salariu de selecționer a fost 500 de euro pe lună?

– Da. 6.000 de euro pe an, față de 120.000 pe an cât e acum.

Nu s-a luat în considerare să continue Pașca în locul lui Ambros?

– Nu a fost o variantă. Pașca mai are timp. Nu cred că putea să se impună. Încă e tânăr.

Nu credeți că poate Ambros și-a făcut niște calcule înainte să plece?

– De la început mi-am propus să vorbesc despre Zalău și despre mine. Cred că mă duc prea mult. Nu vreau să vorbesc de nimeni, nici de la cluburi, nici de la națională. Știu că interesează, dar este problema lor, ei sunt răspunzători de rezultate. Este decizia lor absolut normală vizavi de propunerile care s-au făcut la Comisia Tehnică. Au apărut nume noi, destule, deja s-a discutat. Dar decizia este la ei și sunt răspunzători.

„În Rusia, în finală cu Rusia, era aproape imposibil. Simțeai sub tălpi cum trepidează podeaua… Dar probabil dacă luam aur, voiați platină”?

Apropo de echipa națională. Am vrea să ne povestiți ziua finalei cu Rusia…

– Din capul locului, probabil dacă jucam în România puteam spera la mai mult. Organizarea care a fost acolo, forța financiară, Gazpromul care a sponsorizat acel Mondial, echipa Rusiei foarte puternică. Aveau jucătoare extraordinare și un antrenor de senzație, Trefilov ăsta. Eu sunt prieten cu el și aș vrea să am și eu rezultatele lui.

Dar e mai greu să ai patru titluri mondiale, european, titlu olimpic. Avea jucătoare de jucătoare. Însă, în acea sală cu 20.000 de spectatori… Simțeai sub tălpi că trepidează podeaua. La interesul care a fost și la acel nivel, spun că nu aveam cum să câștigăm. Nici echipa noastră națională nu era de talia aia.

E prima oară când spuneți asta…

– Cinstit, ne-am dus acolo să venim în primii 8 ca să prindem un loc să mergem în grupe de calificare la Jocurile Olimpice. Și am prins finala. Am avut o formă sportivă bună, disciplină multă. Mai vin unii și spun „domne, dar cu jucătoarele astea”. „Probabil dacă luam aur, voiați platină”. Așa este la noi. Din 1973 până în 2005 nu s-a mai luat medalie.

În 1973 a fost altceva, totuși. Alt nivel, mult mai jos. Și eu mi-aș fi dorit aurul, și fetele, și toată lumea. Dar cred că era aproape imposibil. Repet, dacă se juca în România, poate aveam o șansă. Cu acel 5% pe care francezii l-au dat pentru ei, aveam o șansă.

„Dacă nu aveam rezultate, nu avea treabă cu mine nici presa, nici comenzile la presă”

Dar când mai vine un argint mondial?

– Asta întreb și eu? Când mai vin rezultatele care au fost? Întâmplător sau neîntâmplător, am fost acolo. Aceleași jucătoare cu Amariei în plus au venit la Mondialul din Italia, cu doi ani mai devreme, pe locul 17. Au fost la Europeanul de la Debrecen, din Ungaria, pe locul 8.

Aceeași echipă…

– Aceeași echipă plus Amariei. Pentru că eu am lăsat-o pe Amariei să se gândească dacă mai vrea să facă performanță. La vremea respectivă, Amariei era un fel de Neagu de astăzi. I-am spus lui Gațu: „Cu asta nu se poate face performanță”. Eu sunt în relații excelente cu ea astăzi. Poate că nu trebuia să o iau nici la Olimpiadă în 2008 la Beijing.

Că atunci imediat s-a destabilizat situația. Dar, gata, aia a fost. Și așa e cu Tadici. Dacă nu aveam rezultate ca X sau Y, că nu vreau să dau nume, nu aveau nicio treabă cu mine. Nici presa, nici comenzile la presă de la diverși conducători. Așa, oamenii au încercat să facă tot ce pot. Numai în ultimii 3 ani, jucătoarele care au plecat de la Zalău s-au dus pe contracte de 4 ori mai mari. Toată lumea în vară spunea retrogradare sigură…

„După buget, Zalăul ar fi retrogradată de 10 ani, în fiecare an”

Și-au schimbat părerea după ce ați bătut CSM București?

– După prima etapă s-au gândit mai bine. Și atunci au zis că e întâmplător (n.r. – râde). Prohodul ăsta de retrogradare mi l-au cântat de câteva ori când plecau vreo 5-6 jucătoare. Asta e. Nu putem să le ținem, avem bugetul 13-14 din Liga Națională.

Dacă ar fi pe buget, sunteți la retrogradare…

– După buget, Zalăul ar fi retrogradată de 10 ani, în fiecare an. Dacă eram un anonim, nu dădea nimeni cu invidia în mine…

Pasiunile lui Gheorghe Tadici

Mâncarea preferată: „Nu sunt pretențios. Tradițional românească”

Palincă sau whisky: „100 la sută palincă!”

Filme sau cărți preferate: „Nu în mod special. Ce văd, văd noaptea. Ce se întâmplă prin politică, văd noaptea, pe la trei, patru”

Materia preferată la școală: „Istoria, geografia, limba română. Sunt calificat ca naționalist și mă bucur de asta. Mereu le spun, mergeți spre unguri, norvegieni, că ăia tot naționaliști sunt”

„Pera și Burcea sunt cei mai solicitați antrenori. Pera a fost dorit la CSM, Burcea a avut și el oferte. Fac un cuplu foarte bun. Burcea este și profesor universitar, e mai diplomat, mai tolerant. Pera este mai muncitor și mai decis. A învățat să nu se lase călcat pe gât nici de jucătoare, nici de conducători. I-am spus să aibă mai multă stabilitate”

„Adi Vasile trebuie să confirme. Nu i-ar fi foarte greu la pleiada de jucătoare pe care o are acolo, la CSM, dacă gestionează bine. Când vorbești de jucătoare de 17.500, 14.000, 12.000 de euro… nu e nicio problemă. Mă deranjează doar când e vorba de astfel de salarii nesimțite din bani publici. Pentru că Zalăul, Bucureștiul, mai au și alte nevoi în afară de a cumpăra niște rezultate. Cred că acolo unde sunt mai mult de 5 jucători străini, echipa nu mai are identitate”

  • 500 de euro lunar era salariul pe care Gheorghe Tadici îl primea ca antrenor al echipei naționale de handbal feminin a României. Actualul selecționer Tomas Ryde primește 10.000 de euro în fiecare lună

NU RATA ŞI ULTIMA PARTE A INTERVIULUI CU GHEORGHE TADICI. ANTRENORUL ÎI RĂSPUNDE CRINEI PINTEA, JUCĂTOARE CARE A DECLARAT ÎNTR-UN INTERVIU FANATIK CĂ VIAŢA EI A FOST UN CALVAR SUB CONDUCEREA LUI TADICI LA ZALĂU

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles