Giovanni Becali a povestit, în exclusivitate pentru FANATIK, cum făcea bani în perioada comunismului din schimbul de valută. Cel mai cunoscut impresar din fotbalul românesc trebuia să fie atent pentru a nu fi prins de autorități și condamnat la închisoare.
Becali a recunoscut că a fost nevoit inclusiv să înghită bancnote de 100 de dolari. Statul totalitar le interzicea cetățenilor să aibă bani străini, iar în cazul sumelor mari pedepsele erau și mai aspre. Giovanni Becali a povestit la „Giovanni Show”, cu lux de amănunte, peripețiile sale între 19 și 21 de ani.
„Când eu făceam business deviză pe timpul lui Ceaușescu, aveam 19-20 de ani. În hoteluri găseai străini în Athenee Palace, în Intercontinental. În hoteluri era periculos, erau oameni de la civil, de la economic, care vedeau toate mișcările, schimburi. Arabii, studenții arabi, studenții negri din Africa, nu aveau probleme. Că ei puteau să aibă deviză. Dar pentru mine era problemă. Mai ieșeam și pe stradă, că turiștii se mai plimbau și pe stradă.
Atunci românii cum se îmbrăcau, mai vedeai și câte un român îmbrăcat frumos, și la câte unul nu îmi dădeam seama dacă e străin sau nu. Și îi ziceam: ‘Mă scuzați, cât este ceasul?’. Și gata, așa îmi dădeam seama, și începeam să schimb. Îi spuneam că dolarul aici e 14 lei. Mai înghițeam câteodată și o sută de dolari. Altfel, pușcărie direct! Horia, tu știi ce înseamnă să te prindă Miliția pe timpul ăla cu 100 de dolari în Athenee, în hotel? La pușcărie direct! Aveai voie să ai deviză în România până la Revoluție? Doamne ferește!
(n.r.- dacă era vreodată să fie prins) Era unul care venea cu Coco Deleanu, Dumnezeu să îl ierte! Coco Deleanu, când a terminat-o cu fotbalul, l-au făcut milițian la economic. L-am văzut acolo pe la Athenee Palace și mi-a zis să fiu atent, că nu îi cunoaște pe toți. Cu el nu aveam treabă. Altul care venea, venea și la WC să mă controleze, că nu avea treabă. Te prindea, la pușcărie! Am luat 100 de dolari la baie și i-am înghițit încet, încet. Mă controla, avem 20-21 de ani și intram în hotelurile alea.
Noaptea aveam 5, 6 baruri, cabarete aveam pe timpul ăla cu balerine, cu cântăreți. Cum era Frank Sinatra în America așa eram eu, doar că eu nu cântam ca el. Aveam partitura mea. De acolo am învățat să fac deosebirea între un străin și un român. Pe stradă, la Intercontinental, nu veneau toți amărâții care lucrau la Republica sau la Automatica. Problemele în hotelurile de lux erau portarii în primul rând. Portarii erau, de regulă, foști cascadori. Făceau filme cu Piersic sau alți actori.
Am avut și bătăi cu Szabi Cseh, noi bișnițarii cu ei cascadorii, pe cuvântul meu de onoare. La barul de la Eforie a fost o bătaie ca în filme. Cu unul, noi îi spuneam Niki Evadatul, cu Dide care a fost senator, deputat la Băsescu. Din cauza lui ne-am bătut. S-au bătut bișnițarii cu cascadorii. Au fost bătăi la Piața Chiliei, cu turci. Szabi Cseh nu era acolo, dar când a auzit a venit și el. Mircea Pascu venea și ne căuta pe noi. N-avea nicio șansă cu noi!”, a declarat Ioan Becali, la podcastul „Giovanni Show”.