Glifosatul este ingredientul activ din Roundup, un erbicid cunoscut în toată lumea, patentat de Monsanto, o companie americană deținută în prezent de Bayer. Molecula face obiectul unei controverse mondiale, atât tehnice, cât și de reglementare, care împletește mai multe aspecte: efectele sale denunțate drept cancerigene, prezența sa în metabolismul uman și în apele subterane, precum și simbolul pe care îl reprezintă, cel al agriculturii intensive.
În 1950, chimistul elvețian Henri Martin a sintetizat pentru prima dată glifosatul. Molecula descoperită de el pentru laboratorul farmaceutic Cilag33 (care face parte din 1959 din grupul american Johnson & Johnson) se numea N-fosfonometil-glicină (C3H8NO5P) și inițial nu a avut nicio aplicație. În 1964, multinaționala americană Stauffer Chemical a fost prima care i-a găsit o întrebuințare: ca chelator de metale, pentru că îndepărtează magneziul, cuprul, zincul, manganul.
Câțiva ani mai târziu, chimistul american John Franz i-a descoperit potențialul ca erbicid neselectiv, dezvăluind modul în care compușii săi erau metabolizați în plante și împiedicau producerea de proteine ale acestora. Acest lucru a dus la succesul industrial al glifosatului.
Monsanto a brevetat glifosatul în 1974 și l-a comercializat sub denumirea Roundup în Malaezia pentru cultivarea arborilor de cauciuc și în Marea Britanie pentru cultivarea grâului. În Statele Unite, Roundup a fost autorizat pentru controlul buruienilor în zonele neagricole, imediat ce a fost pus în vânzare. În Uniunea Europeană, cel mai mare utilizator de glifosat este Franța (11.418 tone în 2021), urmată de Spania, Polonia, Germania, Italia. România se află pe locul 14, cu sub 2.00o de tone.
Miercuri, Comisia Europeană a propus reînnoirea autorizației pentru glifosat în UE pentru încă zece ani, sub rezerva unor condiții, după ce un raport al autorității de reglementare a concluzionat că nivelul de risc nu justifică interzicerea acestui erbicid controversat. Propunerea executivului european va fi examinată vineri de reprezentanții celor 27 de state membre, care vor trebui apoi să o aprobe cu majoritate calificată în cadrul unui vot care va avea loc la 13 octombrie.
Actuala autorizație pentru glifosat în UE, reînnoită în 2017 pentru cinci ani, a expirat la 15 decembrie 2022, dar a fost prelungită cu încă un an, în așteptarea unei evaluări științifice. La începutul lunii iulie, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și-a publicat raportul, afirmând că nu a identificat nici un „domeniu critic de îngrijorare” pentru oameni, animale sau mediu care ar putea împiedica autorizarea erbicidului.
Comisia propune să autorizeze glifosatul până la 15 decembrie 2033, adică pentru o perioadă dublă față de autorizația anterioară, dar mai mică decât cei 15 ani prevăzuți inițial. Cu toate acestea, lumina verde poate fi revizuită în orice moment, dacă noi evaluări o justifică, scrie Boursorama.
Bruxelles-ul a prevăzut o serie de garanții: condițiile de utilizare vor trebui să fie însoțite de „măsuri de atenuare a riscurilor” pentru zona din jurul zonelor pulverizate, prin intermediul unor „benzi tampon” de cinci până la zece metri lățime și al unor echipamente care să reducă drastic „derivele de pulverizare”. Au fost stabilite niveluri limită pentru anumite „impurități” ale glifosatului, iar utilizarea acestuia pentru accelerarea în mod arficial a ţesuturilor vegetale, astfel încât o cultură să se usuce mai repede și mai uniform înainte de recoltare, este acum interzisă.
Glifosatul, ingredientul activ din mai multe erbicide – inclusiv celebrul Roundup de la Monsanto, utilizat pe scară largă în întreaga lume – a fost clasificat în 2015 ca fiind „probabil cancerigen” pentru oameni de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.
În schimb, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a decis anul trecut că dovezile științifice disponibile nu permit clasificarea acestuia ca fiind cancerigen. În iulie, EFSA a constatat pur și simplu „un risc ridicat pe termen lung la mamifere” pentru jumătate dintre utilizările propuse pentru glifosat, dar a recunoscut că lipsa de date a împiedicat orice analiză definitivă.
Pentru a ține cont de acest aspect, Comisia Europeană lasă în mare parte la latitudinea statelor membre, care sunt responsabile de eliberarea autorizațiilor naționale și de stabilirea condițiilor de utilizare, să „acorde o atenție deosebită” efectelor glifosatului asupra mediului.
Statele vor fi obligate să examineze „coformulanții” (alte componente prezente în erbicidele autorizate), să evalueze expunerea consumatorilor la „reziduurile” potențial prezente în culturile succesive cultivate prin rotație și să vegheze la protecția apelor subterane sau de suprafață, în special a celor utilizate pentru colectarea apei potabile.
În mod similar, statele membre vor trebui să „acorde atenție” impactului asupra mamiferelor mici, luând în considerare măsuri de atenuare sau restricții „dacă este necesar”. În cazul în care identifică potențiale efecte indirecte asupra biodiversității, statele membre vor trebui să examineze dacă sunt posibile alte metode de protecție a culturilor și pot adopta restricții și în acest caz.
Deputații europeni consideră că aceste recomandări sunt mai mult decât insuficiente: Pascal Canfin, președintele (Renew, liberali) al Comisiei pentru mediu, deplânge absența unor „restricții serioase de utilizare” și denunță o „propunere inacceptabilă”, „neconformă cu concluziile EFSA, care indică numeroase zone gri”.
„Prin distrugerea biodiversității, glifosatul pune în pericol securitatea noastră alimentară pe termen lung. Această propunere este iresponsabilă”, a fost de acord eurodeputatul verzilor Benoît Biteau. „Interesele industriale au în mod clar prioritate față de sănătate și mediu”, a declarat organizația de mediu PAN Europe.
Această propunere vine într-un moment în care negocierile dintre statele membre și în cadrul Parlamentului European sunt blocate în ceea ce privește un proiect legislativ ambițios care impune obiective obligatorii pentru reducerea utilizării pesticidelor în UE, ca parte a „Pactului verde”.
În cazul în care autorizația glifosatului ca substanță activă va fi reînnoită la nivelul UE, va fi apoi la latitudinea fiecărui stat membru să autorizeze produsele care îl conțin, reglementând utilizarea acestora „acolo unde se justifică”, în funcție de culturi, de condițiile climatice și de particularitățile locale, potrivit unui oficial european.
„În cazuri extreme, țările pot, teoretic, să interzică toate produsele care conțin glifosat”, dar trebuie să aibă justificări solide pentru a face acest lucru „în cadrul condițiilor” menționate în text, a adăugat el. Luxemburg a interzis comercializarea glifosatului la sfârșitul anului 2020, înainte ca instanțele să îl oblige să ridice interdicția în 2023.