Sancțiunile de 2,4 miliarde de euro aplicate Google pentru încălcarea normelor antitrust sunt confirmate de o instanță a UE. Compania este acuzată că ar fi comis fapte de concurență neloială față de competitorii de pe piață. Google susține că amenda a fost a fost greșită din punct de vedere juridic și economic.
Curtea Europeană de Justiție a respins, miercuri, recursul formulat de Google împotriva uneia dintre cele mai mari penalități aplicate de Uniunea Europeană pentru concurență neloială. Cel mai folosit motor de căutare pe Internet a fost acuzat că a eliminat sau declasat din rezultate serviciile oferite de concurenți, scrie DW.
După ani de cercetări, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că gigantul american al Internetului a acordat în mod constant un tratament preferențial pentru propriul serviciu de cumpărături, în timp ce concurenții săi au fost defavorizați.
În 2017, Comisia Europeană a amendat Google cu 2,4 miliarde de euro (2,8 miliarde de dolari). Aceasta a fost prima dintre cele trei amenzi anticoncurențiale pe care ramura executivă a UE le-a impus împotriva Google în ultimii ani, totalizând peste 8 miliarde de euro.
Google a replicat că amenda a fost „greșită din punct de vedere juridic, faptic și economic”.
În urma numeroaselor plângeri din partea unor concurenți din Europa și din SUA, Comisia a lansat o investigație în acest caz în noiembrie 2010.
Acum, Google ar putea totuși să atace decizia cu apel, tot la Curtea Europeană de Justiție, cea mai înaltă instanță a blocului comunitar.
Decizia de a amenda Google a fost adoptată în contextul unor numeroase încercări ale UE de a ține în frâu marile companii digitale – „Big Tech” – americane, precum Google, Apple, Facebook și Amazon, precum și Microsoft.
Aceste companii, denumite în mod colectiv ”GAFAM”, sunt acuzate că nu-și plătesc obligațiile fiscale către statele unde își desfășoară activitatea.
De asemenea, companiile „GAFAM” – care este acronimul de la Google (Alphabet), Apple, Facebook (Meta), Amazon și Microsoft – sunt acuzate că îngrădesc competiția și că fură conținutul mass-media.
În plus, UE susține că aceste companii uriașe reprezintă o amenințare directă asupra democrației prin propagarea de informații false.