Gospodinele de la țară vor fi învățate de stat cum să facă mâncare și vor plăti impozit. Lege pentru Punctul Gastronomic Local

Deputatul Cristian Buican, cu susținerea a aproape 60 de colegi de-ai săi din PNL, a depus un proiect de lege prin care vizează reglementarea situației legale pentru așa-numitele puncte gastronomice locale, astfel încât înființarea acestora să poată ocoli birocrația necesară deschiderii unui restaurant. Însă limitarea birocrației este doar parțială, întrucât femeile din gospodăriile țărănești vor trebui să aibă patalama de la stat că știu să facă mâncare. La schimb, vor avea ocazia să plătească impozit statului.

Masa luată în gospodăriile țărănești, reglementată de stat

„Punctul Gastronomic Local este o unitate de valorificare a producţiei primare locale, situată într-o localitate rurală, unde se prepară şi se servesc produse culinare şi băuturi, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane simultan”, prevede articolul 1 al proiectului de lege. În esență, este vorba de situațiile în care unui turist sau unui grup de turiști care nu au unde lua masa la restaurant li se gătește ceva de către o gospodină din partea locului, contra cost. Mai ales în regiuni mai izolate, este o situație care apare frecvent, noutatea fiind că proiectul de lege ar urma să reglementeze și, bineînțeles, să fiscalizeze aranjamentul dintre un turist flămând și o gospodină care tocmai a tăiat o găină din bătătură și o pus-o în oală.

Punctul Gastronomic Local poate fi deschis în locuinţe particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescăreşti, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor şi fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului, ocoale silvice, mănăstiri, agropensiuni precum şi în alte construcţii şi amenajări dintr-o localitate rurală, unde se desfăşoară una sau mai multe activităţi conexe cu producţia primară de produse agricole, pescuitul.

Intenția, bună de altfel, este ca genul acesta de servicii să capete un statut legal, fără să riște amenzi pentru activități comerciale nereglementate și fără să trebuiască să treacă prin procesul birocratic și să îndeplinească condițiile necesare deschiderii unui restaurant, mai ales că un Punct Gastronomic Local, de cele mai multe ori, nu funcționează după un program fix, fiind o activitate ocazională.

Digi24.ro

Cum a reușit un bărbat să stea gratis timp de 5 ani într-un hotel celebru din New York

Însă situația este ceva mai complicată. Demersul pentru consacrarea legală a acestor puncte gastronomice a fost inițiat de către Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 încă din 2016 și a fost sprijinit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Se pare însă că atunci când se implică statul român lucrurile nu au cum să o ia în direcția bună. Pentru ca o persoană fizică autorizată să poată fi înregistrată la Registrul Comerțului ca persoană care deservește un punct gastronomic, trebuie să dovedească faptul că are cunoștințele necesare în baza unui atestat obținut după un curs de formare profesională făcut la Agenţia Naţională a Zonei Montane.

Condițiile birocratice, eliminate doar parțial

Cursul este gratuit însă este inexplicabil de ce ai lua o țărancă de la cratiță ca să o învețe niște birocrați cum să gătească. De altfel, chiar expunerea de motive a proiectului invocă „savoir faire-ul” gospodinelor de la țară ca motiv de stimulare a deschiderii punctelor gastronomice: „Prin redescoperirea mâncărurilor din zona rurală, locul de servire a mesei din gospodăria ţărănească a devenit un loc de comuniune şi de autenticitate transmisă prin hrană. Acest tip de hrană sănătoasă, gătită lent, însoţită de întreg miracolul locului autentic rural în care este servită, trebuie readusă pe masa consumatorilor care vizitează satele din România.”

Și ANSVSA recunoaște deja legal Punctul Gastronomic Local însă condițiile cerute reprezintă o bătaie de cap ținând seama că un miel sau un porc crescut în gospodăria proprie și pe care îl mănânci alături de turist trebuie examinat de medicul veterinar înainte de tăiere, pe lângă examinarea cărnii și organelor după sacrificarea animalului:

„1. animalele au fost crescute numai în exploataţia proprie;
2. animalele sunt identificate şi înregistrate conform legislaţiei în vigoare;
3. exploataţia proprie deţine cod de exploataţie;
4. medicul veterinar oficial a efectuat examenul animalului viu, înainte de tăiere, precum şi al
cărnii şi al organelor, după tăiere, iar rezultatul acestor examinări este corespunzător;
5. medicul veterinar oficial înregistrează aceste examene într-un registru special, menţinut de
către proprietar la nivelul punctului gastronomic.”

Digisport.ro

Și-a părăsit soțul celebru și după 9 ani a dezvăluit motivul greu de imaginat: "Era prea perfect pentru mine"

Proiectul de lege sintetizează aceste prevederi deja existente, la care se adaugă prevederi legate de regimul fiscal al acestor puncte gastronomice. Astfel, acestea vor avea un regim preferențial în primii doi ani de la înființare, timp în care vor plăti impozit în funcție de norma de venit. De altfel, fiscalizarea mesei luate în gospodăria țărănească este unul dintre scopurile declarate ale proiectului, după cum se spune chiar în expunerea de motive: „Va fi încurajată activitatea de preparare şi servire a alimentelor către turişti, în gospodăria proprie, va reduce dimensiunea economiei informale, va completa cadrul de fiscalizare a Punctului Gastronomic Local, va creşte gradul de conformare la normele de fiscalizare şi va creşte gradul de igienă şi siguranţă alimentară.”