GRAFIC. Care e rata reală a mortalității în epidemia de coronavirus? În două luni, la nivel mondial, procentajul fatalității a urcat de la 2% la 4,9%! Diferențe uriașe în funcție de țară. Cum stă România

Estimată de Organizația Mondială a Sănătății, inițial, pe 29 ianuarie, la 2%, revizuită pe 3 martie 2020 la 3,4%, rata deceselor (rata fatalității) în cazul epidemiei de coronavirus COVID-19 nu mai corespunde deloc previziunilor care se revizuiesc continuu în sus, în ritm alert. În seara de 29 martie 2020, rata mortalității (fatalității) la nivel mondial, conform cifrelor oficiale centralizate de worldometer.info, ajunsese la 4,69%. Marți, 31 martie 2020, la prânz, se atinsese deja pragul de 4,9%.

Ritmul în care escaladează acest procentaj dă fiori și poate constitui o explicație pentru decizia autorităților din întreaga lume de a bloca întreaga societate și de a trece la măsuri drastice de izolare a oamenilor.

În două luni, rata mortalității de COVID-19 a crescut, la nivel mondial, de la 2% la 4,9%

Rata mortalității (fatalității) medii la nivel global în epidemia de COVID-19 a crescut, în cele 34 de zile scurse între 29 ianuarie și 3 martie, cu 1,7 puncte procentuale (de la 2 la 3,4%). Apoi, în următoarele 26 de zile (3 – 29 martie), a crescut cu încă 1,29 puncte procentuale (de la 3,4 la 4,69%). Între 29 și 31 martie, a urcat cu alte 0,21 puncte (de la 4,69 la 4,9).

Practic, în două luni, a devenit mai mult decât dublă (de la 2% pe 29 ianuarie la 4,9% pe 31 martie) față de estimările inițiale ale specialiștilor OMS.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Din păcate, felul în care va evolua mai departe situația este imposibil de prezis azi.

Paradoxala veste bună: dacă ținem cont că numărul celor infectați real e mult mai mare decât cel consemnat oficial, atunci rata mortalității scade puternic. GRAFIC

Veștile sunt amestecate, bune și proaste deopotrivă.
Pe de o parte este evident că, peste tot în lume, numărul celor infectați cu COVID-19 este incomparabil mai mare decât cel raportat oficial (sunt specialiști în Occident care spun că ar fi vorba de un număr real de oameni bolnavi de cel puțin 10 ori mai mare). Autoritățile știu acest lucru, dar nu pot lucra decât cu certitudini. Până ce o persoană nu iese pozitivă la testul COVID-19, nu poate fi declarată oficial ca fiind infectată și trecută la catastif.

Datele OMS, bazate pe rapoartele oficialităților medicale din statele lumii, iau în calcul doar ce li se transmite și numai cazurile confirmate prin teste. Dar, în majoritatea statelor lumii, testele nu sunt disponibile în număr suficient, iar autoritățile îi testează doar pe cei care fie prezintă simptome absolut evidente, fie ajung la spital, în stare gravă. După cum știm că se întâmplă chiar în România, sunt state care, din incompetență, din motive propagandistice sau din alte cauze, raportează cifre diminuate, nereale.

Așadar, în toată această nebunie, vestea bună e că, foarte probabil, rata reală a mortalității la nivel mondial este, totuși, mai mică decât cea oficială. Un număr de decese cauzate de coronavirus este, fără îndoială, necontabilizat, dar în același timp e vorba și de un număr uriaș de oameni care au forme ușoare sau moderate de gripă, deci sunt bolnavi, dar pe care sistemul “nu-i vede” pentru că n-au fost testați.

Vestea proastă: o altă metodologie de calcul a ratei mortalității, propusă de cercetători americani, dă fiori pe șira spinării

Pe de altă parte, rata mortalității prezentată publicului se face după o metodologie, să-i spunem, optimistă.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Realitatea este că “în acest moment (…) o estimare precisă a ratei mortalității este imposibilă” (Battegay Manue et al., Swiss Med Wkly, 7 februarie 2020).

Rata mortalității reprezintă proporția deceselor din numărul total de bolnavi. După ce o epidemie s-a încheiat, această rată a mortalității se face simplu, morți/cazuri.

Dar acum avem o epidemie în plină dezvoltare. Calculul prezentat publicului, care arată o rată de decese (încă) sub 5%, nu este acceptat de mulți dintre specialiști: „Atât timp cât epidemia este în desfășurare, așa cum e cazul cu noul coronavirus, această formulă este <<naivă>> și poate fi <<înșelătoare dacă, la momentul analizei, rezultatul nu este cunoscut pentru o proporție semnificativă a pacienților>>”. (Metode de estimare a ratei mortalității pentru o nouă boală infecțioasă – Ghani și colaboratorii, Jurnalul American de Epidemiologie)

O metodă alternativă de măsurare a ratei mortalității, menționată în studiul citat anterior și publicată în Jurnalul American de Epidemiologie ca fiind mai aproape de realitate, ar fi raportul dintre numărul de morți/număr de morți + număr de vindecați. În acest caz, rata mortalității în epidemia de COVID-19, pe 31 martie 2020, la prânz, ar fi de 18,62%: 39.469 morți / 211.905 (39.469 morți + 172.436 vindecați).

Conform logicii acestei măsurători propuse de oamenii de știință americani, restul de 593.472 de cazuri – indivizi bolnavi chiar în acest moment – nu se știe cum se vor finaliza, deși o idee ne putem face, pentru că, dintre ei, 30436 (3,78%) sunt raportați ca fiind în stare foarte gravă sau critică.

Statisticile la nivel mondial ridică mari semne de întrebare asupra corectitudinii datelor oficiale prezentate de guvernul chinez

Încă un lucru foarte interesant observat și notat de cei de la worldometer.info (detalii despre site aici): dacă am elimina cazurile din China, rata mortalității pentru restul lumii ar fi de 27,28%, după metodologia de calcul propusă de cercetătorii care au publicat articolul din Jurnalul American de Epidemiologie. Adică 36.164 morți în întreaga lume (i-am scăzut cei 3.305 din China) / 132.548 (211.905 morți și vindecați în întreaga lume – 79.357 morți și vindecați în China) = 27,28%.

Această diferență foarte mare de mortalitate între restul lumii și China poate avea mai multe explicații. Cei de la worlometer.info iau în calcul reacția drastică a autorităților chineze, care au luat măsuri draconice de carantină.

Pe de altă parte, știind cum funcționează măsluirea realității în regimurile totalitare, această discrepanță aruncă încă un semn de întrebare asupra cifrelor raportate de oficialitățile comuniste de la Beijing. În ultimele 48 de ore, informațiile despre falsificarea statisticilor de către chinezi au început să se adune.

România în intervalul 29 – 31 martie: rata mortalității a crescut de la 2,37% la 3,2%. Numărul bolnavilor în stare critică s-a dublat

În ceea ce privește țara noastră, conform cifrelor oficiale, luni la prânz România înregistra 1.815 cazuri, din care 206 persoane vindecate, 43 decedate, alte 31 în stare critică sau foarte gravă. Conform modalității de calcul a OMS (morți/cazuri), rata deceselor era în România de 2,37%. Conform celeilalte metodologii de calcul prezentate mai sus (morți/morți+vindecați), rata deceselor era duminică seara de 17,27%. Marți la prânz, 31 martie, situația se deteriorase deja semnificativ: 2.245 de cazuri raportate, din care 220 de persoane vindecate, 72 decedate, alte 62 în stare critică sau foarte gravă. Aveam, așadar, o rată a fatalității de 3,2% după standardul OMS și una de 24,66% după metodologia propusă de cercetătorii americani.

Evoluția ratei de mortalitate (fatalitate) în epidemia de COVID-19, la nivel mondial, conform metodologiei de calcul a OMS

29 ianuarie – 2%
3 martie – 3,4%
29 martie seara – 4,69%
30 martie la prânz – 4,73%
31 martie dimineața – 4,8%
31 martie după-amiază – 4,9%

Profesor doctor Doina Azoicăi, medic epidemiolog: “Ne putem aștepta la variații ale acestor indicatori determinate de cauze pe care, din mers, încercăm să le înțelegem”

FANATIK a cerut, în acest subiect, părerea medicului Doina Azoicăi, profesor doctor și profesoară la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Răspunsul primit a fost foarte interesant. Doctorița a împărtățit părea colegilor americani și a adăugat câteva precizări: „Este adevărat că, în cazul unor situații de tip boală infecțioasă în perioada de epidemie/pandemie, acești indicatori trebuie adaptați, iar ei e de așteptat să varieze în funcție de moment, țară, particularități demografice ale populației (vârstă, gen) sau de particularitățile de reacție a sistemului de sănătate (ex: testări, spitalizări, capacitatea de a preciza corect cauza corectă/reală a decesului).

Ceea ce se raportează este, de fapt, o rată a fatalității prin COVID-19 și vă dau câteva formule:

• rata de fatalitate COVID-19 = număr decese COVID-19/ număr bolnavi COVID-19 X 100;
• rata de letalitate COVID-19 = număr decese COVID-19/număr decese de toate cauzele X 100;
• rata mortalității specifice COVID-19 = număr decese COVID-19 / populația țării sau regiunii la o dată de referință statistică X 100.000 locuitori.

Este foarte interesantă metoda de calcul a ratei de fatalitate (n.r. – prezentată în Jurnalul American de Epidemiologie și pe care o puteți citi mai sus, în articolul FANATIK), spun eu: număr decese COVID-19 / număr cazuri decedate COVID-19 + număr vindecați de COVID-19. Deoarece acești indicatori sunt calculați nu pentru fenomene obișnuite, ci pentru fenomene cu evoluție rapidă, de tip epidemie/pandemie, iar în cazul pandemiei ne putem aștepta la variații ale acestor indicatori determinate de cauze pe care, <<din mers>>, încercăm să le înțelegem (nu am mai avut anterior experiența SARS_CoV-19), cu toate că este importantă referirea la momentele determinate de epidemia de SARS (2003) sau MERS (2012)”.