Raportul GRECO, făcut public miercuri, arată că autoritățile de la București nu au implementat niciuna dintre recomandările ce privesc lupta împotriva corupției la nivelul Parlamentului și a partidelor politice.
Ministerul Justiției s-a lăudat miercuri cu evaluarea primită de la GRECO, grupul de state împotriva corupției, notând că raportul subliniază „progresul semnificativ realizat în anul 2022” prin adoptarea noilor legi ale justiției și desființarea Secției Speciale. Deși acest raport notează că autoritățile române au făcut progrese la aceste capitole, diavolul se află în detalii, în contextul în care joi, procurorul general al României, declara că la noua secție specială lucrează acum doar doi procurori ce au de rezolvat 1.700 de dosare. Dincolo de dispariția corupției în rândul magistraților prin aceste „reforme” de succes, raportul GRECO critică însă autoritățile române pentru neimplementarea măsurilor ce vizează reforma partidelor politice și combaterea corupției în Parlament.
Spre exemplu, GRECO a recomandat, pentru îmbunătățirea transparenței procesului legislativ, elaborarea de reguli privind dezbaterile și audierile publice „incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute ședinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică” și luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe. Răspunsul autorităților române la această recomandare a fost să povestească cum, în pandemie, au fost elaborate reguli pentru ședințe în format online la care societatea civilă să poată participa.
Apoi, același raport GRECO menționează că au respectat recomandarea de a dezvolta un cod de conduită pentru membrii Parlamentului, însă nu au instituit și un mecanism de respectare a acestuia. La fel, autoritățile au ignorat complet cerința dezvoltării unor măsuri în ceea ce privește conflictele de interese ale aleșilor și nici nu au extins definiția conflictului de interese dincolo de interesele financiare personale.
De asemenea, autoritățile române nu au venit cu un set de restricții privind cadouri, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și nici recomandarea privind introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care urmăresc să influenţeze
procesul legislativ. În același stadiu se află și recomandarea de a fi elaborate criterii clare și obiective în ceea ce privește în ceea ce privește deciziile de ridicare a imunității pentru actualii și foștii aleși. De altfel, la toate aceste recomandări, pe care GRECO le subliniază că sunt complet neîndeplinite, autoritățile române îi trimit pe experții anticorupție la Strategia Națională Anticorupție, însă cei de la GRECO subliniază că „nu au fost furnizate rezultate concrete”.
Experții din domeniu susțin că aceste recomandări România le primește constant în ultimul deceniu, fără a implementa niciuna din ele.
„E o problemă veche. Spre exemplu, pe transparența finanțării partidelor politice, care e una din probleme, prima dată când au venit recomandările GRECO a fost în 2010, și sunt aceleași de atunci, neîndeplinite până în ziua de astăzi. Și nici în toamnă când AEP a pus în dezbatere publică noua lege a finanțării partidelor nu le rezolvau pe acelea din 2010. Cam acesta este nivelul.
La fel și pe conflict de interese, pe partea de etică, răspunsul României a fost că uite, le rezolvăm prin Strategia Națională Anticorupție. Doar că această strategie, fără o implementare concretă e degeaba, nu e decât un document pe hârtie. Sigur, e adevărat ce spune Guvernul, le-am adresat prin SNA, dar noi doar am scris-o nu am și implementat-o”, a declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică
Așa cum FANATIK a scris recent, România a înregistrat o continuă creștere economică în ultimul deceniu, însă ceea ce arată indicii internaționali este că această dezvoltare a țării noastre este pusă în pericol de gradul ridicat de corupție. Spre exemplu, dacă în ceea ce privește statul de drept, România ocupă locul 38 din 140, la egalitate cu țări precum Rwanda, iar cel mai prost stăm la indicatorul privind „lipsa corupției”, unde România ocupă locul 52, cu cea mai mare scădere înregistrată între 2020 și 2021. Mai mult, în ceea ce privește corupția, România stă cel mai prost la sub-indicatorul ce măsoară „dacă membrii legislativului se abțin de la solicitarea sau acceptarea de mită sau de alte stimulente în schimbul unor favoruri politice sau a unor voturi favorabile”, altfel spus gradul în care oficialii legislativului se folosesc de funcția publică în interes personal.
Elena Calistru, directorul executiv al ONG-ului Funky Citizens, este de părere că acest ultim raport GRECO identifică pe bună dreptate ca una dintre deficiențele structurale procesul decizional, susținând că în modul în care se derulează acesta avem ca rezultat un Parlament extrem de slab, obligat, în cele mai multe cazuri să urmeze linia trasată de Guvern.
„În momentul în care tu ai un Parlament care este slăbit, în primul rând prin faptul că o sumedenie de domenii sunt legiferate prin ordonanță de urgență, fie că e urgență sau nu, iar când nu se legiferează prin OUG, Parlamentul merge pe procedură accelerată, de regulă nu mai există un context în care Parlamentul să poată acționa cu integritate și vulnerabilizează tot ce înseamnă prevenire și combatere, până în etapa de penal.
La fel, când vine vorba de proces decizional, una dintre problemele importante e legată de partea asta de coaliție majoritară. Vedem că se votează în principal pe linie de partid și coaliție, ceea ce nu e o problemă dacă am avea mecanisme decizionale prin care să fie reprezentați toți actorii vizați. În acest moment noi nu avem această parte de checks and balances – nici pe partea de Parlament care să verifice Guvernul, nici pe partea de Guvern unde să ne asigurăm că procesul decizional este unul integru. Ce am făcut noi este să creăm spațiul pentru tot felul de aranjamente și negocieri ce nu sunt din categoria legitimă. Acolo-i problema, că se merge pe repede înainte nu ai timp să-ți dai seama cine cu cine s-a înțeles, cum s-au negociat și care este beneficiarul unei modificări”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru care subliniază că această corupție și influență nelegitimă este creată de un Parlament slab, unde procedurile sunt adesea lipsite de transparență ceea ce le permite multor parlamentari să se ascundă de responsabilitate în spatele deciziei de partid. Aceasta subliniază că atunci când deciziile se iau în spatele ușilor închise, fără participarea tuturor celor implicați și fără transparența publică care să ducă la o dezbatere reală se ajunge la situația unor legi proaste și necesitatea de a le modifica constant.
Spre exemplu, un proiect legislativ care a iscat un imens scandal tocmai pentru că conflictul de interese era evident a fost legea prin care statul acorda gratuit cele 46 de hectare de la Romexpo către Camera de Comerț și Industrii, un ONG controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PMP înaintea alegerilor din 2020, dar susținut apoi de către PSD, PNL și UDMR. Opoziția l-a numit cel mai mare tun imobiliar, valoarea terenului fiind estimată la jumătate de miliard de euro. Întrebat cu privire la motivele inițierii acestei legi, fostul deputat Adrian Mocanu, s-a justificat spunând că „pur și simplu așa a vrut” el. Cei mai mulți dintre inițiatori nici măcar nu și-au amintit ce i-a determinat să inițieze un astfel de proiect. Legea a fost adoptată de Parlament, a trecut și de girul CCR, dar a fost retrimisă în Parlament de președintele Iohannis, în acest moment fiind blocată la comisiile din Camera Deputaților.
„Dacă în comisii mai vedem ce se întâmplă, sunt anumite puncte pe traseele legislative care se negociază în spatele ușilor închise. Ca să dau un exemplu concret, există un proiect legislativ care ar îmbunătăți legea accesului la informații publice, Legea 544, și care a primit de trei ori un raport de aprobare de la comisia de fond într-un mod vizibil, pentru că ședințele comisiei erau publice, putea să vină oamenii din presă, societatea civilă, apoi, de două ori s-a întors din plen către comisie, în urma unei înțelegeri netransparente și al treilea raport e blocat de un an într-o instituție care se numește Comitetul Liderilor.
Adică un fel de chestie a Camerei Deputaților unde se întâlnesc doar liderii grupurilor parlamentare și discută între ei – e genul de mecanism care nu au niciun control public, acolo e o întâlnire între câțiva oameni care au puterea și care decid singuri”, a mai declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.
Potrivit acestuia o cauză a lipsei de acțiune din partea partidelor politice în această zonă stă în faptul că puterea în partide este deținută de liderii din teritoriu, așa numiții baroni locali, care au interes direct în putea influența modul în care sunt direcționați banii publici.
„Cele două partide din coaliția actuală nu sunt partide monolit, sau foarte disciplinate, așa cum și-ar dori ele să pară. Ele sunt o coaliție de centri de putere, de baroni locali, așa cum li se spune. Ambii lideri, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, sunt niște lideri care depind permanent de o negociere continuă cu acești baroni locali, cu centrele de putere din partid. Și atunci, partidele nu controlează atât de bine traseul legislativ sau felul în care diverse alte părți pot influența un parlamentar sau altul, și asta este un spațiu mare pentru un lobby nedeclarat.
Din păcate, nu cred că se va schimba nimic, pentru că interesul acestor centre de putere, al acestor baroni locali este să existe acest spațiu de manevră pentru că ei privesc parlamentarii, aleșii în circumscripțiile lor, ca pe un bun personal, un pion pe care-l mută pe tablă. Și atunci au nevoie ca acest pion să aibă o oarecare independență și spațiul necesar pentru a negocia cu el, și de aceea nu mă aștept să vedem o îmbunătățire reală a situației după acest raport GRECO”, a mai precizat, sociologul Ovidiu Voicu, pentru FANATIK.
Economistul Radu Nechita, cadru universitar la Universitatea Babeș-Boliay, este de părere că mărimea sferei corupției depinde de mărimea sferei politicului, iar lucrurile stau cu atât mai rău cu cât vorbim de cazul unei coaliții cu o majoritate zdrobitoare, ce îi permite să controleze și alte ramuri ale statului.
„Societatea e împărțită între politicieni și restul, iar politicienilor nu li se poate spune nu nici prin limitarea listei de domenii în care își pot băga pixul ordonanțelor și nici cu privire la cât de mult pot să modifice. Dacă noi credem că există corupție pentru că nu există legi și proceduri, ne înșelăm. Oamenii nu fură pentru că nu există porunca „să nu furi” – oamenii fură pentru că pot, pentru că au interesul să fure și pentru că nu sunt pedepsiți în rarele ocazii când sunt prinși.
Iar politicienii au făcut un sistem în care nu pot fi anchetați decât dacă ei sunt de acord, dacă se află ceva avem oamenii noștri peste tot care tărăgănează până se prescrie, dacă dăm peste un judecător mai sărit de pe fix sau un procuror mai harnic, care își ia rolul în serios, avem posibilitatea să-i schimbăm, să-i pensionăm, mai tragem la alocarea aleatorie, facem să pice bine, ministrul justiției este un fel de terminator trimis din viitor, anunță sentințe de săptămâna viitoare. Ori în momentul în care ai controlat justiție, ți-ai pus oamenii peste tot, ai pensionat pe unii ca sancțiune iar pe alții ca răsplată și ai ajuns la un nivel de impunitate, de ce ți-ar măi păsa de electorat?”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita.
În plus, contextul actual în care România devine o țară tot mai bogată, în care miliardele de euro de la Uniunea Europeană intră în bugetul statului, tentația corupției este mai ridicată. Sociologul Ovidiu Voicu subliniază că a existat un demers venit din partea societății civile de a asocia fenomenul corupției cu sărăcia, însă acest narativ și-a pierdut din forță în contextul în care interesul societății pentru justiție și anticorupție a scăzut, un dezinteres exploatat din plin de clasa politică.
„Președintele ne-a spus de vreo doi ani ca s-a rezolvat problema corupției, am scăpat și de MCV, adică sunt niște semnale care vin să ne spună că nu mai e o problemă. Pe de altă parte, când te uiți mai atent, vedem că tocmai abundența de resurse pe care o avem la dispoziție, că vorbim de PNRR, că vorbim de Anghel Saligny sau de celelalte fonduri publice – faptul că toți acești bani trec prin filtrul instituțiilor publice și intră în economie reprezintă o tentație majoră. Și vedem cum partidele nu rezistă la această tentație și, în același timp din păcate, își creează un cadru instituțional care să le dea impunitate, care să-i pună la adăpost de urmările legale”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.