Grindina, coșmarul agricultorilor, devine o armă împotriva orașelor: bucățile de gheață, din ce în ce mai mari. Ce a dus la asemenea schimbări

Grindina este coșmarul oricărui agricultor, fiind fenomenul cu cea mai agresivă rată de distrugere a culturilor. În doar câteva minute pot fi compromise recoltele de pe sute de hectare și pot fi devastate plantații întregi de pomi fructiferi și viță de vie. Odată cu sfârșitul primăverii începe sezonul furtunilor cu grindină și, odată cu acesta, în presă și pe rețelele de socializare apar imagini bucăți impresionante de gheață, de mărimea mingilor de ping-pong sau chiar de tenis. Cercetătorii încearcă să răspundă dacă acest fenomen este agravat de schimbările climatice.

Bucățile de grindină de peste 2,5 cm sunt periculoase pentru oameni

„Schimbările climatice ar duce la episoade de grindină nu neapărat mai frecvente, ci mai intense, cu bucăți de gheață mai mari”, spune Davide Faranda, director de cercetare la Laboratorul de Ştiințe ale Climei și Mediului de pe lângă Institutul Pierre Simon Laplace. Cercetătorul vorbește la condițional, deoarece incertitudinile încă persistă în studiul acestui fenomen meteorologic extrem de complex. Deşi studii preliminare confirmă diametrul sporit al grindinei, ele trebuie certificate de observaţii mai îndelungate.

Grindina se formează în norii mari de furtună, cumulonimbus. Atunci când aerul cald și umed de la sol se ridică și întâlnește o masă de aer rece la altitudine, vaporii de apă se condensează înainte de a îngheța. Ţinuţi în suspensie de curenții de aer ascendenți, aceştia se transformă în biluţe de gheață.

Dimensiunea grindinei determină amploarea pagubelor. Bucățile mici – cu un diametru între 5 mm și 2 cm – afectează în principal plantele și culturile. Peste 2 cm, pot fi afectate structuri ușoare, precum geamurile. Iar de la 2,5 cm în sus, sunt în pericol oamenii, mașinile și acoperișurile din țiglă, reamintește raportul unei misiuni de experți privind asigurarea riscurilor climatice, înaintat guvernului francez în 2024.

Digi24.ro

Efectele „catastrofale” ale modelului economic al Chinei: Cum facilitează politicile lui Xi prăbușirea industriilor din restul lumii

Efectul schimbărilor climatice: bucățile mici de gheață se transformă în ploaie, cele medii își măresc dimensiunile

În anumite cazuri, bucățile de gheață ating dimensiuni excepționale. În Franța, în iunie 2022 s-a înregistrat un record de 13 cm la Vic-en-Bigorre (Hautes-Pyrénées). De asemenea, în iunie 2025 s-au observat bucăți de grindină de 10 cm în Aquitania, iar în iunie 2014, de 8 cm la Paris. În Statele Unite, o bucată de gheață cu diametrul echivalent al unei mingi de 20 cm a căzut în Dakota de Sud în 2010.

Digisport.ro

Alungat de Tottenham, Radu Drăgușin și-a găsit echipă și transferul prinde contur: ”E o obsesie”

Grindina de mari dimensiuni se formează în furtunile supercelulare cele mai violente, care se autoalimentează din diferențele de vânt dintre straturile joase ale atmosferei și cele de la altitudini mai mari. „Furtuna durează astfel mai mult, ceea ce menține grindina în suspensie și îi permite să crească în dimensiuni”, explică Clotilde Augros, cercetătoare la Centrul Național de Cercetări Meteorologice. Astfel de furtuni descarcă în medie 300 de miliarde de bucăți de grindină în cinci până la zece minute, pe o suprafață de 100 de kilometri pătrați, adică o masă de 50.000 de tone.

Schimbările climatice pot avea două efecte opuse asupra grindinei. Pe de o parte, o atmosferă mai caldă conține mai multă umiditate și poate genera mai multe furtuni violente. Pe de altă parte, creșterea temperaturilor ridică altitudinea la care gheața se topește. Astfel, dacă bucăţile mici de grindină se transformă în ploaie, cele medii îşi măresc dimensiunile. „În viitor, anticipăm grindină şi mai mare acolo unde era deja mare și ploaie acolo unde bucăţile erau mici”, subliniază Davide Faranda.

Anul trecut, în Franța, grindina a provocat pagube de 2,2 miliarde euro

În luna martie, Faranda a fost coautor al primului studiu care a legat un episod de grindină de impactul direct al schimbărilor climatice. Fenomenul luat în discuţie s-a produs în mai 2025, la Paris, iar studiul, publicat în revista Atmospheric Science Letters, concluzionează că încălzirea globală a crescut probabilitatea unui astfel de eveniment în capitală cu până la 30%, iar dimensiunile bucăţilor de grindină pot creşte cu până la 2 cm.

Grindina rămâne o adevărată provocare pentru cercetători. „Ea nu este reprezentată deloc sau este reprezentată insuficient în modelele climatice, întrucât se manifestă foarte localizat, punctual”, explică Clotilde Augros. În Franța, singura rețea de măsurătoare de grindină este deținută de Asociația Națională pentru Studiul și Combaterea Fenomenelor Atmosferice Dăunătoare (Anelfa). În ultimii treizeci de ani, aceasta a instalat 1.500 de plăci de polistiren în diferite regiuni ale Franței pentru a număra și măsura impacturile grindinei. „Nu observăm o creștere a frecvenței, dar observăm mai multe bucăți de grindină cu dimensiuni mai mari de 2 cm”, confirmă Claude Berthet, directoarea Anelfa, citată de Le Monde.

Asigurătorii urmăresc și ei îndeaproape aceste evoluții. În 2025, episoadele de grindină au generat pagube de 2,2 miliarde de euro, al doilea cel mai costisitor an de când se fac măsurători (din 1979), după 2022 (5,1 miliarde), potrivit France Assureurs. Cea mai mare parte a costurilor provine din daunele la locuințe (38%), urmate de cele la mașini (33%). „Înainte de 2009, costul anual al fenomenelor de grindină compensate de asigurători nu a depășit niciodată un miliard de euro. Din acel moment, acest prag a fost depășit de șapte ori”, observă Florence Lustman, președinta France Assureurs. Astăzi, grindina este al patrulea risc ca nivel al pierderilor anuale, după furtuni, inundații și secetă.