Subiectul Groenlanda provoacă îngrijorări cât se poate de serioase în Danemarca, nu doar în rândul danezilor, ci și al românilor aflați în această țară, care și-au construit o viață acolo și acum se întreabă ce fel de viitor îi așteaptă, dată fiind incertitudinea tot mai apăsătoare.
Danemarca, una din cele mai stabile și puternice țări din punct de vedere economic din Europa, începe să trăiască în neliniște, lucru care era străin până acum pentru poporul danez. De la Copenhaga până în cele mai îndepărtate sate, tensiunea este la ordinea zilei, iar oamenii sunt tot mai frustrați și nu mai știu la ce să se aștepte.
Amenințările venite dinspre Statele Unite, legate de o posibilă preluare a Groenlandei, ”cu orice preț”, au sădit confuzie și teamă printre români și danezi. FANATIK a stat de vorbă cu două persoane plecate de ceva ani în Danemarca, două românce pentru care țara și-a deschis brațele și le-a primit cu căldură, iar acum toată lumea vorbește despre lipsă de predictibilitate. Teama majoră este de un conflict armat direct între cele două state membre NATO.
Alina, româncă stabilită de peste 10 ani în Danemarca, vorbește despre o societate care, deși e recunoscută pentru calm și bunăstare, începe să fie tot mai precaută: „Oamenii sunt mai reticenți să deschidă anumite subiecte. Într-adevăr, se simte o nesiguranță, sunt vremuri nesigure. Danezii cu care intru în discuții se tem să discute subiecte politice. Văzusem pe Facebook o fotografie care a făcut mare vâlvă, în care Groenlanda era înconjurată de niște jucării Lego, ca și cum asta ar fi capacitatea de apărare a Danemarcei în fața SUA”.
Tema Groenlandei, deși e peste tot, rar e abordată direct de danezi când se află față în față, pe stradă sau la cafenele. Cei care comentează pe marginea subiectul, în special pe rețelele de socializare, spun că puterea Danemarcei nu poate fi comparată cu forța Statelor Unite: „Văd postări de la știrile daneze în care apare doamna prim-ministru în care zice că Groenlanda e a noastră, că nu e de dat. Politicienii susțin cu tărie că Groenlanda aparține Regatului Danemarcei, părere susținută în mare parte, însă, când e vorba despre alte știri, de pildă cu ajutoarele pentru Ucraina, reacțiile nu au fost foarte plăcute”.
Românca ne-a mai spus că, dincolo de tema Groenlanda, provoacă nemulțumiri și cheltuielile pe care țara care a adoptat-o le face pentru ajutorarea Ucrainei și, în general, pentru apărare. La temerile despre un posibil război se adaugă și traiul tot mai îngreunat din cauza recesiunii economice: „Produsele s-au scumpit foarte mult, sunt firme care se închid. Chiar ieri am mers la cumpărături și vreo 3-4 magazine pe care le știam erau închise. Financiar, încă Danemarca este ok. Aici ajutorul de șomaj e de 2.000 de euro, de exemplu.
Oamenii, la cele mai recente alegeri locale, oamenii nu au mai votat cu partidul cu care votau mereu, cum ar fi în România să zicem PSD, în mod tradițional. A ieșit un alt partid, care este mai conservator, în zona Trump. Foarte mulți sunt supărați pe premierul țării pentru că a fost de acord cu uciderea nurcilor, în perioada de coronavirus, căci aici se făceau afaceri mari cu nurcile. Oamenii au pierdut foarte mulți bani atunci. Lumea e destul de polarizată cu privire la ajutoarele care se dau și unele măsuri”.
În opinia româncei, economia are de suferit, mai ales că Danemarca are câteva branduri care se bazează pe stabilitate precum Maersk (care transportă mărfuri pe vapoare), Lego, Carlsberg sau Ozempic, care aparține tot danezilor. Femeia plecată în Danemarca susține că banii nu sunt interminabili, iar o situație conflictuală ar putea da totul peste cap într-un stat care până acum a făcut totul pentru bunăstarea cetățenilor săi.
Întrebată dacă s-a gândit să revină în România, Alina ne-a spus, cu sinceritate, că ar prefera să o ia de la zero în altă parte înainte de a se gândi să se întoarcă în locul care i-a fost până acum zece ani casă. „Foarte rău ar trebui să fie aici ca să mai revin în România. Aș prefera să o iau de la capăt în altă țară decât să vin în România, sinceră să fiu. Aici se pune accentul ca fiecare să o ducă bine, de asta sunt și taxele mai mari, oricum sunt mari față de alte țări”, ne-a mai mărturisit Alina.
Lavinia, o altă româncă stabilită în Danemarca, confirmă starea de frustrare generală: „Danezii sunt destul de nemulțumiți de doamna prim-ministru, pentru că a investit foarte mulți bani în războiul din Ucraina și acum, pe fondul conflictului legat de Groenlanda, bănuiesc că o să fie și mai nemulțumiți, căci banii ăia se puteau duce la Groenlanda”. Fost cadru didactic în România, Lavinia ne-a mai spus că, în contextul Groenlandei, tensiunea e uriașă, dat fiind că guvernul danez investește masiv în acel teritoriu.
Mai mult, groenlandezii au acces gratuit la sănătate și învățământ în Danemarca: „Groenlandezii au propriul lor parlament și prim-ministru, iar Ministerul de Externe aparține de Danemarca. Au reprezentanți inclusiv în Parlamentul Danemarcei. Sunt independenți doar parțial, într-o anumită măsură. Tocmai pentru că investesc mult acolo, de aceea nu vor să renunțe la teritoriu. Trump, de vreo 10 ani, are armament special pentru a cuceri Groenlanda, încă de la primul lui mandat.
Din punctul meu de vedere, scenariul în care un aliat NATO ar ataca un alt aliat NATO contravine articolului 4 și se creează un precedent periculos, că atunci oricine poate să atace pe oricine. Din păcate, Trump nu e prea flexibil în a ceda ceva. Eu ce văd în jurul meu e faptul că lumea e destul de frustrată, deși danezii sunt calmi, senini și zâmbăreți, în general.
Sunt frustrați, pentru că există și recesiune economică, lipsesc și foarte multe locuri de muncă și, cu toate că din șomaj te poți descurca, creșterea prețurilor și lipsa unei perspective pun presiune. Oamenii se întorc împotriva reprezentanților politici. Tot contextul presează mult lumea. Având în vedere că danezii sunt mai calmi, au devenit mai frustrați și mai anxioși gândindu-se că războiul bate la ușă”.
Un alt detaliu interesant aflat de FANATIK, dincolo de faptul că ajutorul de șomaj este suficient încât românii care rămân fără job să poată trăi decent, este că persoanele care vor să muncească în această țară beneficiază, timp de cinci ani, de cursuri gratuite de daneză, pentru a se putea adapta, în cazul locurilor de muncă unde se cere cunoașterea limbii.