Grupurile de apărare a libertății presei se tem de noul mandat Trump. Amenințările republicanului la adresa mass-media

Grupurile pentru libertatea presei au tras un semnal de alarmă miercuri cu privire la pericolele potențiale cu care se confruntă jurnaliștii sub o a doua administrație Trump, denunțând amenințările președintelui ales și ale asociaților săi de a submina mass-media.

Grupurile de apărare a libertății presei, temeri față de noul mandat Trump

În orele care au urmat victoriei decisive a lui Donald Trump, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Reporteri fără Frontiere, Freedom of the Press Foundation și American Sunlight Project i-au cerut președintelui ales să pună capăt atacurilor sale asupra presei sau să limiteze cu totul puterea lui Trump pentru a preveni un atac destabilizator împotriva presei.

„În campania electorală și în timpul administrației sale anterioare, președintele ales Donald Trump a folosit frecvent un limbaj violent și amenințări împotriva presei.

Alegerea sa pentru un al doilea mandat marchează un moment periculos pentru jurnalismul american și pentru libertatea presei la nivel mondial”, a declarat organizația Reporteri fără Frontiere potrivit CNN.

Digi24.ro

SNSPA și Calea Europeană cer Curții Constituționale să anuleze primul tur al alegerilor, după desecretizarea documentelor CSAT

Temerile acestor grupuri nu sunt nefondate. În perioada premergătoare zilei alegerilor, Trump a amenințat în mod repetat a patra putere, folosind adesea o retorică extremă și autoritară. La începutul acestei săptămâni, Trump a spus unei mulțimi din Pennsylvania că nu l-ar deranja dacă jurnaliștii ar fi împușcați.

De asemenea, el a intentat un proces împotriva CBS în legătură cu interviul „60 Minutes” cu vicepreședintele Kamala Harris și a amenințat în mod repetat că le va retrage licențele radiodifuzorilor, afirmând în cel puțin 15 ocazii că rețelelor de televiziune ar trebui să li se retragă licențele pentru acoperirea știrilor pe care le dezaprobă.

108 atacuri în mai puțin de două luni

Între 1 septembrie și 24 octombrie, Reporteri fără frontiere a constatat că Trump a insultat, atacat sau amenințat presa de cel puțin 108 ori în discursuri și remarci publice, o cifră care nu include postările lui Trump pe rețelele de socializare sau comentariile făcute de personalul de campanie.

„Atacarea presei este de fapt un atac asupra dreptului cetățenilor americani de a ști”, a declarat Clayton Weimers, directorul executiv al Reporteri fără frontiere, adăugând că o a doua administrație Trump „poate și trebuie să își schimbe tonul față de mass-media și să ia măsuri concrete pentru a proteja jurnaliștii și pentru a dezvolta un climat favorabil unei mass-media solide și pluraliste”.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Merită să stea 20 de ani după gratii”

Amenințările lui Trump la adresa presei nu sunt deloc noi. El a numit mult timp reporterii „dușmanul poporului” și a făcut din „știrile false” un strigăt de luptă al campaniei sale.

În timpul primei administrații Trump, el a folosit Departamentul de Justiție pentru a supraveghea reporterii, a încercat să blocheze achiziția Time Warner de către AT&T, a cerut un boicot pentru a forța „schimbări majore” la CNN și a interzis accesul reporterilor la ședințele de informare de la Casa Albă.

„Ceea ce ne îngrijorează cu adevărat în continuare este modul în care retorica lui Trump din această ultimă campanie se va transpune în acțiuni reale, întreprinse atât de el și de asociații săi la nivel național, cât și de politicieni și alte persoane la nivel local”, a declarat Katherine Jacobsen, coordonatoarea programului Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor din SUA, Canada și Caraibe.

„Faptul că această retorică incendiară vine din partea celei mai înalte funcții din Statele Unite creează o situație precară pentru jurnaliștii care lucrează în această țară.”

Atacurile contra jurnaliștilor, în creștere

Între 2023 și 2024, atacurile împotriva jurnaliștilor din Statele Unite au crescut cu peste 50%, potrivit unui raport CPJ publicat luna trecută, care a constatat că libertatea presei se află sub „o presiune fără precedent” înainte de alegeri.

Editorii de știri se confruntă, de asemenea, cu un număr tot mai mare de procese menite să le epuizeze finanțele și să submineze drepturile reporterilor la Primul Amendament, în plus față de capacitatea lor de a proteja sursele.

În urma alegerilor de marți, apărătorii libertății presei rămân îngrijorați de implicațiile pe termen lung ale amenințărilor juridice cu care s-ar putea confrunta jurnaliștii.

„Trump și-a petrecut ultimul an în campanie cerând mai multe investigații privind scurgerile de informații, întemnițând jurnaliști și cenzurând posturile de știri care nu îi plac”, a declarat Trevor Timm, directorul executiv al Freedom of the Press Foundation. „Parlamentarii și președintele Biden trebuie să acționeze înainte de a fi prea târziu.”

În viitoarea sa administrație, Trump ar putea încerca să își pună în aplicare amenințările de a slăbi legile privind defăimarea, pentru a face mai ușoară darea în judecată a agențiilor de presă.

„Am văzut destul de multe procese de calomnie pe care Donald Trump și asociații săi le-au intentat împotriva membrilor mass-media, iar acesta este un precedent foarte îngrijorător pentru viitor”, a declarat Jacobsen pentru CNN.

„Este incredibil de îngrijorător faptul că nu doar Trump, ci și asociații săi vor fi din nou încurajați să interacționeze cu mass-media în modul în care au făcut-o anterior.”

Trump, un admirator al liderilor autoritari

În timpul ultimei sale administrații, Trump a încercat în mod repetat să interzică accesul reporterilor sau să le retragă acreditările de presă. În noaptea alegerilor, campania lui Trump le-a refuzat reporterilor de la Politico, Axios, Puck și altor instituții acreditările la evenimentul dedicat așteptării rezultatelor din cauza modului în care au acoperit campania sa.

„Jurnaliștii care încearcă să descopere mecanismele interne ale celei de-a doua administrații Trump vor trebui să facă față amenințării represaliilor cu hotărâre, fără să se sfiască să protejeze identitatea surselor, să ofere critici clare la adresa președintelui sau să se angajeze în confruntări cu ofițerii de imigrare – chiar dacă a face acest lucru înseamnă furia proprietarului postului lor, o expunere mai mare la procese civile, detenție sau închisoare”, a scris miercuri Kyle Paoletta pentru Columbia Journalism Review.

„Aceasta nu este, probabil, slujba pentru care mulți membri ai presei politice credeau că au optat. Dar este cea pe care o au.”

Ambițiile lui Trump de a limita libertățile presei fac ecou represiunilor din partea liderilor autoritari pentru care Trump și-a exprimat admirația și afecțiunea.

După preluarea mandatului în 2016, Trump i-a lăudat public pe președintele rus Vladimir Putin, pe dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan și pe președintele chinez Xi Jinping – toți cei care au pus botniță presei independente din țările lor. Miercuri, premierul ungar de extremă dreapta Viktor Orbán a declarat că a vorbit deja cu Trump și că au „planuri mari” pentru viitor.

„Persecuția legală, închisoarea, violența fizică și chiar crimele au devenit, din păcate, amenințări familiare pentru jurnaliștii din întreaga lume”, a afirmat CPJ într-o declarație făcută miercuri.

„Ele nu trebuie să devină acum obișnuite și în Statele Unite, unde amenințările cu violența și hărțuirea online au devenit în ultimii ani o rutină”.

Într-un editorial din septembrie, A.G. Sulzberger, editorul The New York Times, a sfătuit redacțiile să fie „pregătite pentru orice va urma” în cazul în care Trump va câștiga realegerea, menționând că „riscul este împărtășit de întreaga noastră profesie, precum și de toți cei care depind de ea”.