News

Guvernul devine și mai mare. O nouă structură în subordinea premierului Ciucă. 25 de angajați și un secretar de stat, pentru monitorizarea marilor investiții

Cabinetul Nicolae Ciucă va avea și un departament pentru monitorizarea programelor de investiții din fonduri publice, în subordinea directă a premierului, după ce a crescut față de guvernul anterior cu două ministere.
25.01.2022 | 21:03
Guvernul devine si mai mare O noua structura in subordinea premierului Ciuca 25 de angajati si un secretar de stat pentru monitorizarea marilor investitii
Nicolae Ciucă vrea un departament pentru monitorizarea marilor investitii. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

„Departamentul pentru evaluarea și monitorizarea programelor de finanțare și a politicilor publice” va avea 25 de angajați sub conducerea unui secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizia premierului, și va funcționa în subordinea primului ministru, potrivit unui act normativ pregătit de guvern.

Departamentul va avea ca atribuții principale monitorizarea și evaluarea „programelor cu finanțare din fonduri publice” și a „proiectelor majore de investiții publice”. Noul departament va avea misiunea să îi prezinte premierului „lunar sau ori de câte ori este necesar, rapoarte, analize, sinteze sau informări, conform domeniului de competență”.

ADVERTISEMENT

Potrivit proiectului, noua structură va putea cere autorităţilor administraţiei publice centrale, precum și entităților aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea acestora, date și informări care au relevanță în domeniul propriu de activitate.

Două ministere, ocupate cu investițiile

În actualul guvern condus de Nicolae Ciucă există deja două ministere care au ca domeniu de activitate investițiile publice. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care gestionează Programul Operațional de Infrastructură Mare, și pentru care ministerul spune că au fost atrase fonduri europene de 1,5 miliarde de euro anul trecut, și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care gestionează Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

ADVERTISEMENT

Primul minister este condus de liberalul Dan Vîlceanu, iar al doilea de Attila Cseke, de la UDMR. Evident, pe lângă aceste ministere, de mari investiții se mai ocupă agențiile din subordinea unor ministere precum Transporturi, unde ministru este Sorin Grindeanu.

Din proiectul executivului privind înființarea noii structuri de monitorizare nu este clar încă care anume vor fi „proiectele mari de investiții” ce vor fi monitorizate.

ADVERTISEMENT

Ministerul Marilor Proiectelor

România a mai avut în trecut un departament similar, în Guvernul Ponta II, existând Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, fiind condus de celebrul Dan Șova. Acesta a ocupat funcția de ministru delegat pentru Marile Proiecte peste un an, fiind apoi numit la conducerea Ministerului Transporturilor. Înainte de alegerile din 2014 avea să-și dea demisia pentru a se ocupa de campania electorală pentru președenție a șefului PSD, Victor Ponta. Timp de 18 luni, cât a ocupat cele două portofolii, au fost inaugurați 242 km de autostradă, marea majoritate din proiecte începute anterior.

La preluarea mandatului de la Transporturi, Dan Șova promitea că Romania va avea o rețea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri față de cei 650 de kilometri existenți la acea dată.

ADVERTISEMENT

De asemenea, în mandatul lui Şova au fost demarate procedurile pentru trei proiecte de concesiune, şi anume, autostrăzile Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura de sud a Capitalei în regim de autostradă. Construcţia nu a început încă pe niciuna dintre cele trei autostrăzi, singura şosea pentru care au fost aleşi constructori fiind Comarnic-Braşov.

O altă realizare a mandatului acestuia a fost declararea ca pierdut a contractului cu Bechtel, asta în plin proces de reziliere a înțelegerii cu firma americană. Acest contract a fost considerat unul dintre cele mai păguboase încheiate de statul român, după ce România a plătit 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizaţi şi alţi circa 60 de kilometri doar pe jumătate construiţi. Cu toate acestea, contractul iniţial cu Bechtel nu a mai fost găsit. Rezilierea contractului a iscat controverse după ce presa a scris că mama vitregă a lui Şova, Ana Diculescu Şova, era asociată în firma de avocatură NNDKP, cea care a consiliat Bechtel în închierea contractului cu statul român.

În luna noiembrie a anului trecut, Dan Șova a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Cet Govora pentru trafic de influență. În același dosar, fostul ministru mai fusese condamnat la trei ani de închisoare cu executare, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme. Sentința a fost anulată și procesul a fost reluat de la zero după o decizie a CCR privind completurile de judecători de la Înalta Curte.

Compania Națională de Investițiilor

Înființată în anul 2001, Compania Națională de Investiții a fost la început în subordinea Ministerului Turismului și Sportului unde avea rolul de a derula programe pentru construcția sălilor de sport, a bazinelor de înot și a patinoarelor artificiale. Prin intermediul acestei companii premierul Adrian Năstase a reușit să câștige celebrul pariu cu Ion Țiriac privind construcția a 400 de săli de sport, după o investiție din partea statului de aproape 170 de milioane de euro. Devenit apoi unul din sloganurile electorale ale premierului, „Am construit 400 de săli de sport”, presa a scris pe larg despre contractele acordate preferențial pentru firmele de partid, dar și despre construcția proastă a multora dintre ele.

În anul 2014, CNI ajungea în subordinea Ministeerului Dezvoltării Regionale, care era condus de un anume Liviu Dragnea. CNI primea acum și rolul în construirea și reabilitarea de asezăminte culturale. La finalul anului 2018, investițiile de aproape 2 miliarde de lei, bani publici, se duseseră către construcția stadionului din Craiova, a 66 de săli de sport, 11 bazine de înot și 228 de cămine culturale. O altă investiție a CNI din acel an era un nou stadion pentru echipa de fotbal Voința Târgu Măgurele, echipa despre care presa a scris că era controlată de fiul lui Liviu Dragnea. Costurile pentru modernizarea stadionului au fost de 3 milioane de euro.

Ultima investiție a CNI este reconstrucția Stadionului Giulești, la finalul anului 2018 fiind semnat un contract de peste 98 de milioane de lei, fără TVA, pentru acest proiect.

ADVERTISEMENT