Ce medicamente li se administrează pacienţilor cu COVID-19. Protocolul de tratament împotriva infecţiei, publicat în Monitorul Oficial

După cercetări intense și verificarea mai multor date clinice, inclusiv după monitorizarea și îngrijirea în ambulatoriu a mai multor pacienți, Ministerul Sănătății propune un nou protocol de tratament revizuit pentru pacienții adulți.

Potrivit documentului oficial, acest protocol de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 abordează cazul general al pacienților cu COVID-19, fără a detalia situații particulare. Pentru realizarea acestuia au fost analizate prevederile documentelor emise de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, ale unor ghiduri terapeutice și alte materiale publicate de la realizarea versiunii anterioare.

”În această ediție sunt actualizate recomandările în ceea ce privește utilizarea antibioticelor pentru îngrijirea pacientului pediatric cu COVID-19, precum și criteriile de administrare a anticorpilor monoclonali neutralizanți în infecția SARS-CoV-2.

În cadrul capitolului ”Medicamentele cu acțiune antivirală potențial active împotriva SARS-CoV-2” au fost introduse medicamentele molnupiravir și paxlovid, pe baza datelor care susțin un beneficiu în cazul administrării precoce în primele cinci zile de boală, la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă, reducând semnificativ riscul de agravare și de deces”, se arată în hotărâre.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Molnupiravir și Paxlovid au fost incluse în schema de tratament, ivermectina și umifenovir – nu

Dacă molnupiravir și paxlovid au introduse în schema de tratament, ivermectina și umifenovir nu au fost acceptate, eficacitatea lor clinică fiind redusă, iar folosirea lor putând conduce la efecte adverse imprevizibile, potrivit National Center for Biotechnology Information — National Institutes of Health (NCBI — NIH).

Iată și principalele recomandări ale Ministerului Sănătății: persoana cu infecție asimptomatică cu SARS-CoV-2 nu necesită un tratament medicamentos – îngrijirea pacienților cu forme ușoare de boală, în cazul pacienților fără factori de risc pentru evoluție severă, recurge la medicație simptomatică. Simptomaticele pot fi utile și pentru pacienți cu forme mai severe de boală.

”Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat începând din primele zile de evoluție; raportul beneficiu/risc este cu atât mai mare cu cât pacientul are un risc mai mare de evoluție severă. De aceea, antiviralele se administrează în primul rând pacienților cu forme nonsevere de boală care au factori de risc pentru evoluția severă.

Dintre antivirale, remdesivir se recomandă în formele medii de boală la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă și în formele severe (cât mai rapid după instalarea necesarului de oxigen), pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri. Antiviralele cu administrare orală pot fi folosite în formele ușoare și medii de boală la pacienții evaluați clinic, imagistic și biologic”, precizează documentul oficial.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Anticorpii monoclonali neutralizanți sunt recomandați în formele ușoare și medii de boală, cât mai repede după debutul bolii; efectul benefic este mai ridicat în cazul administrării la pacienții cu factori de risc pentru evoluția severă a COVID-19.

”Infectații asimptomatici nu primesc tratament, pacienții cu forme ușoare de boală primesc simptomatice”

Apoi, monitorizarea pacientului este extrem de importantă pentru a surprinde o evoluție a bolii din faza inițială, de multiplicare virală, către faza inflamatorie, ceea ce impune modificarea atitudinii terapeutice. De reținut că tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat, dexametazonă) este indicat la pacienții cu inflamație sistemică, care necesită administrare de oxigen.

Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene simultane infecției SARS-CoV-2 sunt foarte rare; se administrează antibiotic doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă.

”Pentru pacienții monitorizați la domiciliu se aplică recomandările de mai sus: infectații asimptomatici nu primesc tratament, pacienții cu forme ușoare de boală primesc simptomatice și medicație cu efect antiviral, mai ales dacă au factori de risc pentru evoluție severă, pacienții cu forme medii și severe care rămân la domiciliu pot primi profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc (în primul rând, imobilizarea la pat)”, se recomandă în noul protocol de tratament împotriva Covid-19.

Forme de severitate ale infecției SARS-CoV-2 la copil: forma ușoară – simptome generale și/sau de tract respirator superior, fără manifestări evocatorii de pneumonie, fără afectare pulmonară; forma medie – pacienți cu pneumonie confirmată imagistic, dar fără hipoxemie (dacă nu există afectare respiratorie anterioară bolii actuale); forma severă – detresa respiratorie cu SaO2 sub 94% în aerul atmosferic și anomalii imagistice de afectare pulmonară; forma critică – pacienți care prezintă insuficiență respiratorie severă cu necesar de suport ventilator, șoc septic și/sau disfuncție multiplă de organe.

Remdesivir este recomandat pentru copii cu vârsta ≥ 12 ani, spitalizați, care au factori de risc pentru boli severe și necesită oxigenoterapie; copii cu vârsta ≥16 ani, spitalizați, care necesită oxigenoterapie, indiferent de prezența factorilor de risc pentru boala severă.

Remdesivir și Favipiravir, în tratamentul de bază

Remdesivirul poate fi luat în considerare pentru copiii cu COVID-19 spitalizați, indiferent de vârstă, dar cu greutate peste 3,5 kg, în situațiile în care necesită oxigenoterapie și la recomandarea medicului specialist de boli infecțioase.

Iată și care sunt categoriile de medicamente utilizabile în tratamentul pacienților cu COVID-19. Potrivit noului protocol de tratament, medicamentele cu acțiune antivirală potențial active împotriva SARS-CoV-2 sunt următoarele:

Remdesivir este un antiviral potențial util pentru tratamentul COVID-19, care inhibă ARN polimeraza ARN dependentă, blocând prematur transcripția ARN. Are activitate in vitro împotriva coronavirusurilor, inclusiv împotriva SARS-CoV-2. Eficiența remdesivirului este cu atât mai ridicată cu cât se administrează mai precoce după debutul simptomatologiei și la pacienți cu risc de evoluție nefavorabilă; este mai eficient la pacienți cu necesar redus de oxigen suplimentar, față de cei care necesită un flux mare de oxigen, ventilație invazivă sau noninvazivă, ECMO.

Favipiravir este un inhibitor al ARN-polimerazei care s-a utilizat pentru gripă și infecția cu virusul Ebola. Din cauza efectelor teratogene, utilizarea sa a fost autorizată doar pentru situații speciale cum ar fi epidemii cu virusuri gripale noi. Există date care susțin un potențial beneficiu în cazul administrării la formele ușoare-medii de boală, întrucât se pare că reduce semnificativ durata de excreție și a modificărilor radiologice, cu diferențe față de comparator/placebo la 7 și la 14 zile de administrare, fără o scădere a proporției de pacienți care ajung în terapie intensivă sau care decedează.

”Tratamentul antiviral ar trebui început cât mai rapid după debutul simptomatologiei”

Molnupiravir este un antiviral oral care după activare este încorporat în ARN-ul viral; acumularea de mai multe astfel de erori în ARN blochează replicarea virală. Există date care susțin un beneficiu în cazul administrării precoce, în primele cinci zile de boală, la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă, reducând semnificativ riscul de agravare și de deces. De asemenea reduce durata perioadei de replicare virală.

Paxlovidul este o asociere a unei substanțe (PF07321332) cu ritonavir; efectul antiviral al PF07321332 se exercită prin inhibarea efectului unei proteaze specifice coronavirusurilor, iar ritonavirul inhibă metabolizarea sa, prelungind timpul de acțiune. Există date care susțin un beneficiu în cazul administrării precoce, în primele cinci zile de boală, la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă, reducând semnificativ riscul de agravare și de deces.

”În concluzie, tratamentul antiviral ar trebui început cât mai rapid după debutul simptomatologiei. Indicația de elecție este la pacienți cu risc de progresie către forme severe/critice de boală, iar alegerea antiviralelor va depinde de efectele adverse posibile, de afecțiunile preexistente, precum și de disponibilitatea unuia sau altuia dintre antivirale la un moment dat”, se arată în document.

Recomandări pentru pacientul îngrijit la domiciliu: antiviralele orale se administrează în ambulator, doar pe bază de prescripție medicală efectuată de medicii specialiști de boli infecțioase, pneumologie, medicină de urgență și medicii specialiști de medicină de familie, la pacienții evaluați clinic, imagistic și biologic și sunt eliberate prin farmacii cu circuit deschis.