În contextul în care Comisia Europeană a redus drastic prognoza privind creșterea economică a României pe fondul creșterii inflației, iar Guvernul continuă să anunțe noi programe de cheltuieli publice, economiștii susțin că autoritățile s-ar putea să fie obligate să majoreze taxele pentru a acoperi un deficit bugetar în continuă creștere.
Dacă în luna februarie, înainte de începerea războiului din Ucraina, Comisia Europeană estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an, luni, Executivul comunitar a redus drastic aceste previziuni, estimând o creștere de doar 2,6%. De asemenea, Comisia a redus și previziunile pentru anul 2023, atunci când economia României ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%, față de accelerarea de 4,5% estimată în luna februarie.
În ceea ce privește inflația, CE a estimat o creștere de la 5,3% până la 8,9% pentru anul 2022, an pentru care estimează un deficit bugetar de 7,5% din PIB. În acest context, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României, a declarat duminică că țara noastră se confruntă cu o criză economică multiplă, susținând că Executivul ar putea fi nevoit să recurgă la o majorare a taxelor.
„Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil – este o părere personală, nu vorbesc în numele Băncii Naționale – ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari, pentru că la această oră suntem țara cu impozitele raportate la PIB pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Adică, veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Avem venituri de 27% și dorim cheltuieli de 40%. Nu se leagă”, a spus Adrian Vasilescu.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a recunoscut indirect problema cu care se confruntă bugetul țării, însă a promis că nu va exista o creștere a impozitelor, soluția fiind, în opinia acestuia, creșterea capacității de colectare a Ministerului de Finanțe. „Toată lumea vine mereu că vom avea o colectare mai bună, s-a îmbunătățit colectarea și noul șef al ANAF-ului chiar a luat o perspectivă bună în acest moment. Există și o redimensionare și o reașezare a impozitelor astfel încât să fie o colectare mai bună dar asta nu înseamnă că mărim taxele”, a declarat liderul PSD, luni, într-un interviu pentru Europa FM.
Adrian Vasilescu recunoștea că o creștere a impozitelor, pe care el o consideră ca necesară, în acest moment ar fi foarte greu de instituit pentru „o populație sleită de inflație”. Economiștii sunt de părere că o astfel de strategie, într-un astfel de moment economic prin care trece țara noastră, ar fi complet lipsită de sens.
„Din punctul meu de vedere, inflația este deja o taxă care s-a mărit destul de mult pentru fiecare dintre noi. Este cea mai complexă și complicată taxă, foarte greu poți să scapi de această taxă, și astăzi vedem această taxă către 15% cu toate șansele să ajungă la 20%, valoare anuală. Să ne gândim că, pe lângă această taxă, noi mai plătim apoi TVA și alte taxe. Ori, cu o inflație de 20% și cu un TVA de 19-20%, din start, venitul net pe care statul îl ia din muncă, și ală impozitat cu vreo 50%, începe să fie foarte scăzut.
Unde să-și mai găsească statul încă un loc pentru a adăuga o taxă, în condițiile în care din salariul nostru brut jumătate ni-l ia din start, apoi ne dijmuiește prin inflație și TVA încă jumătate – ajunge un om să muncească aproape 2/3 din an să meargă zi de zi la muncă, să renunțe la viața liniștită alături de cei dragi ca să ce, să plătească taxe pentru un stat care nu se mai oprește din sarabanda cheltuielilor fără sens. În momentul de față nu este loc pentru nicio majorare de taxare până când inflația nu se temperează”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București.
Economiștii susțin că o creștere a impozitelor în actualul context economic nu ar oferi decât un scurt imbold al încasărilor bugetare, urmat de o scădere accentuată pe termen lung.
„În acest moment nici nu știm la ce să ne așteptăm din partea Guvernului, pentru că până acum politicile sale au fost fără noimă. Dacă acum ar crește impozitele, într-o situație grea, am vedea ceea ce s-a întâmplat în 2010, când a crescut TVA-ul, adică am vedea un salt al veniturilor bugetare, urmat de o scădere a lor. Adică ar fi doar un foc de paie, nu s-ar îmbunătăți colectarea bugetare pentru că vorbim de un context foarte prost. E otrăvitor să crești taxele când economia suferă”, a declarat, pentru FANATIK, și economistul Bogdan Glăvan.
Pe de altă parte, Guvernul PNL-PSD pare a-și continua nestingherit seria de cheltuieli publice. Duminică, premierul Ciucă a anunțat că urmează să fie aprobat un program pentru sprijinul familiilor tinere cu credite garantate de stat pentru organizarea nunții, a unui botez sau pentru achiziționarea unui autoturism de familie. Luni, ministrul familiei, Gabriela Firea a anunțat că Guvernul pregătește un proiect de lege privind acordarea de credite pentru studenți, în valoare maximă de 10.000 de euro, și pentru tineri, în valoare de 15.000 de euro.
Economiștii sunt de părere că în acest moment țara noastră nu-și permite astfel de programe, pe care Guvernul le finanțează pe baza deficitului bugetar, deci programe ce vor fi plătite de către generațiile viitoare. Mai mult, acest tip de cheltuieli și beneficii oferite de către autorități, de cele mai multe ori fără a avea o justificare economică, nu fac decât să alimenteze inflația.
„Deficit excesiv înseamnă datorie publică, iar faptul că Guvernul acordă garanții pentru nunți și botezuri, credite pe banii statului pe deficit și datorie, mie mi se pare a fi un lucru aberant. Și ăsta e doar un exemplu de program care nu are ce să caute în agenda Guvernului în acest moment. Înțeleg acum că vorbim de un partid cu conotații sociale, însă acest partid trebuie să conștientizeze că trebuie să se întindă cât este plapuma, iar plapuma este destul de jupuită și destul de găurită.
În prezent plătim inflația, deci nu numai că sacrificăm viitorul copiilor noștri, care vor trebui să returneze aceste împrumuturi într-o formă sau alta, vor trebui să plătească acesta datorii acumulate, în principal, din cauza amânării reformelor reale și de înlocuirea lor cu aceste pomeni electorale care nu sunt altceva decât niște pastile otrăvite. Pe lângă faptul că vor plăti această datorie, faptul că acum generăm un consum din resurse viitoare pe care nu le avem nu facem decât să in-flatăm și mai mult prețurile deja in-flatate. Adică ne cam furăm căciula zicând că dacă aducem și mai multe resurse din viitor vom putea crea bunăstare”, a mai precizat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.
Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că Executivul este „prins între ciocan și nicovală”, pentru că, pe de o parte, nici nu pare a dori să renunțe la acest tip de cheltuieli publice iar, pe de altă parte, creșterea taxelor ar putea prăbuși pe termen lung încasările bugetare și imposibilitatea susținerii acestor cheltuieli pe termen lung.
„Guvernul pare că apasă și pe frână și pe accelerație în același timp. Observăm că pe de o parte încearcă cumva să panseze această degradare a nivelului de trai și vin cu toate măsurile pe care le-am văzut, de la cupoane până la plafonări de prețuri și prostia asta cu garanții de stat pentru nunți și botezuri. Toate măsurile astea împovărează și mai mult bugetul și accelerează inflația, o spune și BNR-ul acum.
Toată această cuponiadă, creșterile de pensii, etc., nu fac decât să alimenteze inflația. Da, ele urcă puțin nivelul de trai al celor afectați, cei foarte săraci, însă nu fac decât să alimenteze inflația și peste o perioadă, peste două trei luni, situația va fi la fel de proastă. E ca un anestezic, nu are nicio treabă cu problema de fond”, a explicat acesta pentru FANATIK.
În opinia acestuia Guvernul ar trebui să se concentreze în principal pe reducerea inflației, și deci a cheltuielilor publice, iar problema încasărilor bugetare ar trebui rezolvată printr-o mai bună colectare. De altfel, chiar luni Consiliul Fiscal a dat publicității un raport în care subliniază necesitatea unei reforme fiscale, care să implice eliminarea privilegiilor și inechităților în taxare, astfel încât România să crească procentul încasărilor fiscale.
„Reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii şi inechităţi în taxare, astfel încât impozitarea să fie uniformă şi proporţională, indiferent de natura activităţii şi de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creşteri ad-hoc de impozite şi taxe, impuse de constrângerile de finanţare a deficitelor gemene, ceea ce ar lăsa neabordate tratamentele inechitabile asupra contribuabililor”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
Economistul Bogdan Glăvan este însă de părere că o astfel de reformă fiscală nu poate fi făcută fără reforma statului și a administrației publice. „Pentru creșterea colectării publice e nevoie însă de o reformă instituțională, măsurile contabile nu sunt suficiente. O reformă adevărată privește modul în care sunt cheltuiți banii statului, a modului în care sunt verificate aceste cheltuieli. Am avut zilele acestea o serie de exemple punctuale, Metrorex și STB, aceleași probleme cu motorina furată, cu spații date pe sub mână și venituri furate din companie. Aceste probleme se regăsesc în toate companiile și instituțiile statului, că nu s-a inventat hoția la Metrorex”, a subliniat acesta.
Fostul ministru al economiei, Cludiu Năsui, susține că economia țării a ajuns în această situație în contextul în care toate guvernele după 2017 au continuat un trend de creștere a cheltuielilor publice. „Veniturile au crescut și ele, dar nu la nivelul cheltuielilor, practic mediul privat nu a putut să facă față la toate promisiunile, sinecurile, PNDL-urile, pensii speciale și ce a mai crescut anii aceștia. Și atunci ei au creat problema aceasta a deficitului. Asta nu e o problemă care ne-a venit din extern. Statul român a creat-o, politicienii”, a declarat acesta pentru FANATIK.
În opinia acestuia, problema cu care se confruntă țara noastră este una a colectării reduse, ce nu poate fi rezolvată prin simpla majorare a taxelor, fapt ce ar conduce doar la sporirea muncii la negru și a zonelor gri ale economiei. Dacă Guvernul va reuși sau nu să majoreze acest procent, fostul ministru susține că o reformă a statului și o reducere a aparatului administrativ rămâne esențială. De altfel, la finalul lunii aprilie, publicația „Adevărul” scria că Guvernul Ciucă este executivul cu cel mai mare număr de secretari și subsecretari de stat din istorie, în contextul în care numărul acestora a ajuns la 118, față de 110 câți avea Guvernul Dăncilă.
„Au proiect pentru Ministerul Economiei, de exemplu, de reducere a organigramei cu 30%, din care 40% sunt posturi de conducere. Acestea se pot elimina mâine dacă își doresc acest lucru. În toate ministerele sunt astfel de organigrame mult prea umflate. Acesta e un element al reformei statului ce a devenit absolut necesar. E o problemă de resurse limitate și de cine strânge cureaua, fie își strâng cureaua toți românii cumpărând alimente mai scumpe, având o putere de cumpărare mai mică, suferind mai mult. Fie statul. Și aici e o alegere. Dacă o să crească taxele o să o facă doar pentru că nu vor ei să-și strângă cureaua. Și atunci vor să ia tot mai mulți bani de la români, sărăcindu-i. Nicio țară din lume nu majorează taxele acum.
Să nu uităm că noi am ieșit de la guvernare pe tema PNDL-ului, care e un program absolut mamut. Dacă desființează PNDL-ul e ok, nu mai trebuie să crească taxele. Sau pensiile speciale, dar acolo va fi mai dificil, și politic și juridic, însă PNDL-ul puteau să nu-l facă. Puteau să nu facă acest program mamut după ce primele două iterații ale acestui program au arătat că este un eșec total”, a mai declarat Claudiu Năsui pentru FANATIK.