Ordonanța la fel de rea precum o criză economică! Mii de familii de români în șomaj, sărăcirea bugetului de stat cu 200 de milioane de euro și blocaj instituțional în orașele României

O ordonanță concepută/scrisă prost poate face un rău neașteptat economiei, iar OUG 7/2026 este exact genul de act normativ care reușește rara performanță de a sabota în același timp mediul de afaceri, bugetul de stat și locurile de muncă, sub pretextul unei reforme administrative insuficient calibrate și gândite.

OUG 7/2026, diferența dintre o reformă clară (oricât de dură ar fi!) și haosul birocratic care lovește mii de români, fără asumarea de consecințe de către inițiatori

Publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie 2026, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2026 promite în preambul, în limbaj tehnic, „creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale”.

În realitate, se produce un imens blocaj instituțional cu efecte în lanț, cu potențialul de a genera pierderi de peste 200 de milioane de euro pe an și a arunca zeci de mii de oameni în șomaj, însemnând mii de familii fără pâine pe masă. Asta se întâmplă nu printr-o decizie politică asumată de restrângere a industriei jocurilor de noroc, căci despre acest sector vorbim, ci printr-o incoerență legislativă elementară. Este diferența dintre o reformă clară (oricât de dură ar fi!) și haosul birocratic ce lovește fără să-și asume niciun fel de consecințe.

Industria jocurilor de noroc din România nu este o zonă gri, așa cum mulți tind să o demonizeze din niște calcule clare, care țin de populism politic și goană după voturi facile,  ci este un sector reglementat strict prin OUG 77/2009, supravegheat de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), fiscalizat consistent și integrat într-un mecanism de control care include licențe, autorizații, verificări tehnice, contribuții de miliarde la buget și obligații privind jocul responsabil. Tocmai de aceea, intervenția prin OUG 7/2026 nu e o modificare procedurală, ci o mutație a modului în care funcționează autorizarea sălilor de joc.

Digi24.ro

Puternicul aliat al Iranului din „Axa Rezistenței” care nu a intrat încă în luptă. De ce preferă să rămână în umbră deocamdată

Descentralizare pe hârtie, blocajul „perfect” la firul ierbii: operatorii de jocuri de noroc nu se mai pot reautoriza local până la sfârșitul lui aprilie, adică în următoarele 60 de zile!

Noua reglementare introduce obligația obținerii unei autorizații suplimentare la nivel local pentru exploatarea jocurilor de noroc tradiționale. Cu alte cuvinte, pe lângă licența și autorizația eliberate de ONJN, operatorul trebuie să obțină acum și un aviz de la autoritatea administrației publice locale, în speță primăriile. În teorie, descentralizarea ar părea rezonabilă, dar, în practică, modul în care a fost gândit totul pune, din nou, economia în fața unei struțo-cămile greu de înțeles, care produce efecte economice devastatoare.

Digisport.ro

De nicăieri! Coreea de Nord a luat pe neașteptate o decizie care afectează oameni din toată lumea

Articolul care acordă autorităților locale un termen de 60 de zile pentru adoptarea regulamentelor proprii privind criteriile de autorizare creează impresia unei firești perioade de acomodare, doar că impresia este falsă, deoarece obligația operatorilor de a deține autorizație locală a intrat în vigoare fix la data publicării ordonanței!! Nu există o perioadă tranzitorie efectivă, nici măcar o procedură provizorie, ci doar o obligație impusă, ca pe vremea absolutismului ce caracteriza doar Partidul Comunist Român.

Rezultatul îl poate intui chiar și un om fără pregătire juridică sau cunoștințe despre cum funcționează legile: operatorii ale căror autorizații ONJN expiră în intervalul februarie-aprilie 2026 sunt puși în imposibilitatea de a se reautoriza. Și se întâmplă asta nu pentru că operatorii ar încălca legea sau nu ar îndeplini anumite condiții tehnice, ci pentru că autorizația locală cerută de lege nu poate fi obținută în lipsa regulamentelor locale care să stabilească concret modul de acordare. Kafka ar fi invidios pe giumbușlucurile la care s-au gândit guvernanții! Este blocajul perfect, fără ca industria jocurilor de noroc să aibă cea mai mică vină, pe înțelesul tuturor, generat exclusiv de construcția defectuoasă a actului normativ.

Mii de joburi în aer, concedieri, șomaj, pierderi la bugetul asigurărilor sociale din cauza unor scăpări legislative. 8 milioane de euro lunar, evaporate din încasările fiscale!

Datele oficiale obținute de FANATIK de la FEDBET (Federația Organizatorilor Jocurilor de Noroc) arată amploarea efectelor devastatoare ale ordonanței. Conform registrului ONJN, 12.990 de mijloace de joc (12.827 slot machines și 163 rulete) își vor vedea autorizațiile expirând în perioade de 60 de zile în care autoritățile locale trebuie să adopte propriile regulamente. Bineînțeles, din cauza birocrației inerente, respectiva perioadă poate deveni ușor de 90-120 de zile. Acestea reprezintă aproximativ 30% din totalul mijloacelor de joc autorizate din România. În absența unei autorizații, ele nu vor mai fi operabile.

Nu vorbim despre o ajustare marginală, ci despre aproape o treime din piață, scoasă din circuit de un blocaj procedural. 685 de locații care vor coborî sub pragurile minime legale de funcționare sau vor rămâne fără niciun mijloc de joc. Dintre acestea, 577 vor ajunge complet fără activitate. În termeni de „real life”, înseamnă închideri pe bandă rulantă, rezilieri de contracte, litigii, pierderi financiare și, inevitabil, concedieri și șomaj!

Impactul fiscal este și mai brutal! Fiecare mijloc de joc autorizat, în medie, aduce 7.300 de euro anual din taxe specifice și contribuții aferente. Multiplicați această sumă cu 12.990 și rezultatul arată o pierdere directă de aproximativ 94,8 milioane de euro anual la bugetul de stat, adică aproape 475 de milioane de lei. Lunar, vorbim despre 8 milioane de euro evaporate din încasările fiscale!!

OUG 7/ 2026, o bombă cu fragmentare: distruge un întreg lanț economic, lovind fără discernământ în toate categoriile sociale

La cele de mai sus se adaugă contribuțiile sociale aferente celor aproximativ 4.300 de locuri de muncă direct afectate, calculate la un raport minim de un angajat la trei mijloace de joc. Vorbim despre personal cu contracte de muncă, de operatori de sală, tehnicieni, personal administrativ și de securitate. Estimarea pierderii anuale din contribuții sociale este de aproape 13 milioane de euro. Dacă includem costurile potențiale cu șomajul și asistența socială, suma crește cu încă aproximativ 6,5 milioane de euro. În total, direct și indirect, suma sare de 190 de milioane euro anual.

Este ironic, dacă nu de-a dreptul absurd, cum o ordonanță justificată prin nevoia de a crește capacitatea financiară a administrațiilor locale produce, în mod previzibil, o gaură semnificativă în bugetul central și în fondurile de asigurări sociale. Și mai ironic e că această gaură nu rezultă dintr-o asumată politică publică de reducere a jocurilor de noroc, ci dintr-o lipsă de corelare legislativă.

Gaura totală la buget: peste 200 de milioane de euro anual

Efectele nu se opresc la nivelul operatorilor. În jurul fiecărei săli de jocuri există un întreg lanț economic: furnizori de echipamente, firme de mentenanță, companii de pază, proprietari de spații comerciale, servicii de curățenie, contabilitate, IT. Închiderea a sute de locații înseamnă contracte pierdute, facturi neplătite, investiții amortizate forțat. Estimările privind efectul multiplicator indică un impact total care poate depăși 190-210 milioane de euro anual. Economia reală nu funcționează pe compartimente etanșe. O singură fisură se propagă și produce căderi ca la un joc de domino, cu efecte devastatoare asupra bugetului la nivel național.

Riscuri majore: piața neagră nefiscalizată, distrugerea afacerilor în orașele mici și mijlocii și fragilitate din punct de vedere juridic

Mai apare un risc major, ignorat cu o seninătate periculoasă: piața neagră. Reducerea abruptă a ofertei legale nu anulează cererea. O parte din aceasta se va muta în zona nereglementată, unde statul nu colectează/fiscalizează niciun sfanț!

Geografic, impactul este disproporționat în orașele mici și mijlocii, unde aceste locații reprezintă uneori printre puținele afaceri stabile din sectorul serviciilor. Închiderea lor nu înseamnă, așadar, doar pierderi financiare, ci și scăderea activității comerciale în zone deja fragile economic, cu o populație care abia are din ce trăi. E genul de efect colateral pe care nu îl vezi în nota de fundamentare a legii, dar care se resimte cu brutalitate în viața reală.

Și din punct de vedere juridic situația este foarte îngrijorătoare. Principiul securității juridice și al previzibilității impune ca modificările legislative să fie clare, coerente și să permită adaptarea celor vizați. Să impui o obligație care nu poate fi îndeplinită, pentru că mecanismul de îndeplinire nu există încă, înseamnă să creezi o situație imposibilă, obiectiv vorbind. În orice alt domeniu, o asemenea construcție legislativă ar fi calificată drept nefuncțională, dar și neconstituțională.

„Balaurul” din Ordonanță: fără autorizație locală nu se poate obține autorizația națională, iar fără autorizația națională, activitatea operatorilor nu mai poate continua!!

Mai mult, autorizația de exploatare emisă de ONJN este condiționată de îndeplinirea tuturor cerințelor legale, inclusiv a celei locale. Fără autorizație locală nu se poate obține autorizația națională, iar fără autorizația națională, activitatea nu poate continua!! În momentul în care o verigă lipsește, tot mecanismul se blochează. Practic, OUG 7/2026 a eliminat veriga de tranziție și a presupus că restul sistemului va funcționa oricum.

Se poate susține că autoritățile locale au dreptul de a decide ce activități economice permit pe teritoriul lor. Este un argument valid, dar incomplet din punct de vedere legal. Dreptul de decizie trebuie exercitat în cadrul unui sistem coerent, cu reguli clare și cu respectarea principiului proporționalității. În forma actuală, ordonanța permite inclusiv interzicerea totală a jocurilor de noroc prin simplă hotărâre de consiliu local, fără criterii unitare și fără niciun fel de analiză de impact, să nu mai vorbim despre viitorul celor care lucrează în domeniu .

Într-o economie deja tensionată de deficitul bugetar și presiunile fiscale, a genera deliberat sau prin neglijență pierderi de peste 190 de milioane de euro anual este cel puțin iresponsabil. A face acest lucru sub umbrela unei ordonanțe de urgență, fără dezbatere reală și fără măsuri tranzitorii, este discutabil și din perspectivă democratică.

FEDBET, soluții rezonabile pentru guvernanți fără a schimba obiectivul ordonanței

Există și soluții aplicabile, iar FEDBET (Federația Organizatorilor Jocurilor de Noroc)  enumeră câteva dintre acestea: instituirea expresă a unei perioade tranzitorii care să permită continuitatea activității până la adoptarea regulamentelor locale, prorogarea efectelor obligației de autorizare locală pentru autorizațiile în curs de valabilitate, reglementarea unei proceduri provizorii sau a unei prelungiri de drept a autorizațiilor care expiră în intervalul de 60 de zile. Niciuna dintre aceste măsuri rezonabile, dacă ar fi luate în calcul, nu ar anula obiectivul ordonanței, ci ar preveni un blocaj major. MAI JOS, PUTEȚI CITI ANALIZA DE IMPACT A BLOCAJULUI INSTITUȚIONAL GENERAT DE OUG 7/2026, PE CARE FEDBET A TRIMIS-O GUVERNULUI ROMÂNIEI.

În forma actuală, OUG 7/2026 nu este nicio reformă, ci un test de rezistență pentru o industrie care a fost deja supusă unor ajustări și chiar abuzuri legislative repetate în ultimii ani. Se poate vorbi apăsat despre o discriminare asupra unui sector economic fiscalizat și reglementat din toate punctele de vedere!

Dacă intenția a fost întărirea rolului administrațiilor locale, rezultatul riscă să fie slăbirea colectării fiscale și stimularea pieței ilegale, negre. Dacă intenția a fost creșterea veniturilor locale, consecința poate fi scăderea drastică a încasărilor centrale și creșterea presiunii pe sistemul de asistență socială.

Analiză de impact a blocajului instituțional generat de OUG nr. 7/2026 în domeniul jocurilor de noroc

Subscrisa, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET, cu sediul în București, Sector 5, (…), persoană juridică de drept privat, independentă, non-profit, neguvernamentală și apolitică, entitate reprezentativă pentru industria de jocuri de noroc având ca membri asociațiile profesionale de reprezentare ROMBET, ROMANIAN BOOKMAKERS și ROMSLOT, ce însumează o cotă de piață cumulată de peste 90% – operatori tradiționali, operatori la distanță, pariuri, sloturi, casino online ș.a.m.d. (denumită în continuare „FEDBET”),

Având în vedere intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2026 privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (denumită în continuare „OUG”) care modifică inter alia O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc prin introducerea, în esență, a obligației organizatorilor de jocuri de noroc de obținere a unei autorizații suplimentare, emise de către autoritățile locale, vă prezentăm, în continuare, observațiile noastre cu privire la impactul pe care acest act normativ îl va genera în perioada de 60 de zile de la data intrării acesteia în vigoare, până la aprobarea Regulamentelor locale prin care vor fi stabilite criteriile de autorizare la nivel local.

În mod sintetic, dorim să atragem atenția asupra faptului că OUG va genera dificultăți majore de aplicare, precum și blocaje administrative, cu efecte directe asupra continuității activității economice a operatorilor din industria jocurilor de noroc, indirecte asupra domeniilor și serviciilor conexe și induse asupra produsului intern brut, valorii adăugate în economie, al locurilor de muncă generate şi asupra taxelor și contribuțiilor colectate la bugetul de stat. Mai exact, OUG va genera imposibilitatea obiectivă a autorizării jocurilor de noroc, cel puțin în perioada de 60 de zile până la expirarea căreia autoritățile administrației publice locale au obligația de a emite regulamente interne, prin care vor stabili condițiile de autorizare. Acest blocaj instituțional va determina imposibilitatea autorizării a 12.990 de mijloace de joc, a căror autorizații de exploatare vor expira în perioada anterior menționată, fapt care va genera pierderi directe și indirecte la bugetul de stat aferent anului curent în cuantum de aproximativ 189 milioane EUR, închiderea a 685 de locații specializate și afectarea a 4.330 de locuri de muncă la nivel național, astfel cum vom detalia în continuare. Dorim să subliniem faptul că aceste pierderi nu vor fi generate în baza unei decizii politice de a scădea numărul de mijloace de joc, ci din cauza lipsei de corelare și a incoerenței legislative.

Noua reglementare instituie obligația obținerii unei autorizații de funcționare la nivelul autorităților administrației publice locale pentru desfășurarea activităților de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale. Totodată, potrivit art. XXXIX din O.U.G. nr. 7/2026, autorizațiile de exploatare aflate în vigoare la data intrării în vigoare a actului normativ nu sunt afectate până la expirarea perioadei de valabilitate, iar conform art. LII alin. (2), autoritățile publice locale au obligația de a aproba regulamente proprii privind criteriile de acordare a autorizației locale în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

Deși reglementarea prevede acest termen de 60 de zile pentru adoptarea regulamentelor locale, obligația organizatorilor de jocuri de noroc de a se autoriza la nivel local a intrat în vigoare la data publicării OUG în Monitorul Oficial, 25.02.2026, întrucât actul normativ nu instituie o perioadă tranzitorie efectivă și adecvată, corelată cu adoptarea regulamentelor locale de către autoritățile administrației publice locale. În lipsa acestor acte subsecvente, organizatorii de jocuri de noroc se află într-o imposibilitate obiectivă de a obține autorizațiile locale necesare pentru continuarea activității.

Menționăm că, potrivit cadrului normativ în vigoare, emiterea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (denumit în continuare „ONJN”), este condiționată de îndeplinirea tuturor cerințelor legale, inclusiv de obținerea autorizației la nivel local. Mai mult, potrivit legii, organizarea de jocuri de noroc într-o locație specializată este condiționată de exploatarea unui număr minim de mijloace de joc. În situația în care autorizațiile expiră în perioada în care autoritățile locale nu au adoptat încă regulamentele care stabilesc condițiile pentru autorizarea la nivel local, operatorii economici nu vor putea îndeplini nici condițiile legale pentru reautorizare, fără ca această situație să le fie imputabilă, riscând astfel, pe lângă pierderile economice generate de imposibilitatea de autorizare, și suspendarea sau încetarea activității unor locații specializate ori chiar a întregii activități a unor organizatori licențiați. Apreciem că asemenea consecințe nu trebuie să rezulte dintr-un vid normativ tranzitoriu, ci exclusiv din nerespectarea obligațiilor legale de către operatori, în condițiile existenței unui cadru normativ complet, clar și previzibil.

În continuare, vom descrie contextul economico-financiar de funcționare a industriei jocurilor de noroc și impactul care va fi generat de acest blocaj instituțional.

Potrivit datelor oficiale, publicate de ONJN, numărul mijloacelor de joc clasa A (i.e., aflate în exploatarea companiilor private) exploatate în România a înregistrat un declin spectaculos începând cu anul 2022, ajungând de la 82.123 la 46.429 în prezent.

Conform datelor din registrul ONJN privind mijloacele de joc în exploatare și a listei autorizațiilor care expiră pe parcursul lunilor februarie, martie și aprilie 2026, un număr de 12.990 mijloace de joc (12.827 slot-machines și 163 rulete), reprezentând 30% din numărul total de 43.306 de mijloace de joc autorizate pe teritoriul României, nu vor mai fi autorizate. Această situație generează un impact major și imediat asupra veniturilor bugetare, a locurilor de muncă și a viabilității economice a operatorilor licențiați, cu efecte resimțite în toate cele 42 de județe ale țării și în municipiul București.

În concret, în intervalul de 60 de zile prevăzut pentru aprobarea regulamentelor locale, consecințele economice, fiscale și sociale ale neautorizării unui număr semnificativ de mijloace de joc, așa cum rezultă din analiza coroborată a datelor oficiale ale ONJN, sunt următoarele:

1. IMPACTUL FISCAL – PIERDERI LA BUGETUL DE STAT

Fiecare mijloc de joc de joc autorizat generează venituri fiscale anuale estimate la 7.300 EUR/an, provenind din taxele de autorizare și contribuțiile sociale aferente angajaților.

Neautorizarea celor 12.990 de mijloace de joc determină următoarele pierderi fiscale anuale directe:

În concret, bugetul de stat pierde aproape 95 milioane EUR anual (aproximativ 474 milioane RON), echivalentul a circa 7,9 milioane EUR lunar.

2. IMPACTUL SOCIAL – LOCURI DE MUNCĂ AFECTATE

Industria jocurilor de noroc land-based din România angajează personal calificat cu contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată. Media de personal necesară per mijloc de joc este de 1 angajat la 3 mijloace de joc, incluzând operatori de săli, personal tehnic de întreținere, personal de securitate și personal administrativ.

Peste 4.330 de angajați vor fi direct afectați prin concediere sau reducere de activitate. Aceștia sunt distribuiți în 42 de județe și municipiul București, ceea ce transformă problema într-una de interes național, nu regional. La nivelul comunităților locale, în special în orașele mici și mijlocii, pierderea acestor locuri de muncă va amplifica presiunea asupra sistemului de asistență socială și va reduce veniturile din contribuțiile sociale.

3. IMPACTUL OPERAȚIONAL – LOCAȚII AFECTATE

Analiza datelor ONJN relevă un impact direct asupra a 685 de locații care vor coborî sub pragurile minime legale de funcționare sau vor rămâne fără niciun mijloc de joc:

Dintre acestea, 577 de locații vor rămâne complet fără mijloace de joc, ceea ce înseamnă încetarea activității și intrarea în proceduri de închidere. Operatorii afectați sunt în număr de 53, incluzând atât rețele naționale, cât și operatori regionali și locali, care vor fi afectați disproporționat.

4.  EFECTE ÎN CASCADĂ

4.1. Efecte asupra lanțului valoric – Pe lângă pierderile directe, neautorizarea generează efecte în cascadă asupra întregului ecosistem economic: furnizori de echipamente și piese de schimb, companii de service tehnic, firme de pază și securitate, administratori de spații comerciale (care pierd chiriași), și bugetele locale (care pierd impozite pe clădiri și taxe locale). Efectul multiplicator estimat este de 1,8–2,2x, ceea ce înseamnă că impactul economic total poate depăși 170–210 milioane EUR anual.

4.2. Efecte asupra pieței reglementate – Reducerea drastică a pieței legale de jocuri de noroc creează un vid care va fi inevitabil exploatat de piața neagră. Mijloacele de joc neautorizate nu dispar din peisajul economic, ele vor migra cel mai probabil în piața ilegală, unde statul nu colectează nicio taxă, jucătorii nu beneficiază de nicio protecție, iar mecanismele de joc responsabil (identificarea participanților la joc la intrare și autoexcludere) nu se aplică.

4.3. Impact geografic disproporționat – Impactul este deosebit de sever în orașele mici și mijlocii din provincie, unde locațiile în care se desfășoară activități de jocuri de noroc sunt adesea printre puținii angajatori stabili din sectorul serviciilor. Localități precum Adjud, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Brașov, Bacău, Constanța sau Craiova înregistrează pierderi masive, cu operatori care vor înceta activitatea total.

5. SINTEZĂ A PIERDERILOR ESTIMATE

Impactul economic total estimat depășește 189 milioane EUR anual (aproximativ 947 milioane RON), sumă care reprezintă o pierdere netă pentru economia României și afectează atât veniturile bugetului central, cât și bugetele locale și fondul de asigurări sociale.

6. CONCLUZII

Neautorizarea a 12.990 de mijloace de joc în cadrul ședințelor Comitetelor desemnate la nivelul ONJN, programate a fi desfășurate în perioada februarie – aprilie 2026 vor constitui un eveniment cu impact sistemic major asupra economiei românești. Pierderile fiscale directe de aproape 95 milioane EUR/an, coroborate cu pierderea a 4.330 de locuri de muncă și cu efectele în cascadă asupra lanțului valoric, astfel cum au putut fi observate mai sus, impun o acțiune coordonată și urgentă din partea instituțiilor responsabile ale statului.

În acest context, vă rugăm respectuos să tratați această situație cu seriozitatea pe care o merită și să inițiați un dialog constructiv cu reprezentanții industriei de jocuri de noroc din România, în vederea identificării unor soluții care să protejeze atât interesele fiscale ale statului, cât și locurile de muncă și mediul economic și de afaceri național.

De asemenea, în considerarea principiilor securității juridice, previzibilității și proporționalității măsurilor legislative, vă solicităm analizarea și adoptarea, în regim de urgență, a unor măsuri tranzitorii adecvate, precum:

1. instituirea expresă a unei perioade tranzitorii care să permită continuarea activității până la adoptarea normelor metodologice și a regulamentelor locale;
2. prorogarea efectelor obligației de autorizare locală până la data la care autoritățile locale finalizează cadrul normativ subsecvent;
3. reglementarea unei proceduri provizorii de autorizare sau a unei prelungiri de drept a autorizațiilor aflate în curs de expirare în perioada de 60 de zile.

Considerăm că adoptarea unor asemenea măsuri ar preveni blocaje administrative majore, ar asigura continuitatea activității economice și ar evita un impact social și bugetar negativ semnificativ, fără a împiedica în vreun fel îndeplinirea scopului urmărit de OUG – acordarea dreptului reprezentanților administrațiilor publice locale de a avea o putere de decizie sporită în procesul de autorizare a jocurilor de noroc.

Rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice informații suplimentare și pentru participarea la consultări tehnice în vederea identificării unei soluții legislative funcționale, echilibrate și eficiente.

Nu în ultimul rând, considerăm important să menționăm că industria de jocuri de noroc din România rămâne consecventă principiilor și parteneriatului enunțate mai sus și se opune oricărui risc de creștere a pieței negre în domeniu, acesta reprezentând, de altfel, marele risc al acestor schimbări legislative majore, suplimentar scăderii consistente a încasărilor la bugetul statului provenite din activitatea de jocuri de noroc și de afectarea pieței muncii.