News

Guvernul generalului Ciucă, plin de specialiști în securitate națională. „Orice animal politic care vrea să promoveze se gândește că îi prinde bine un astfel de curs”

Executivul condus de generalul Nicolae Ciucă are circa 120 de secretari și subsecretari de stat, un nou record în istoria post-decembristă, cu marea lor majoritate cu studii și cursuri în domeniul apărării
02.08.2022 | 13:00
Guvernul generalului Ciuca plin de specialisti in securitate nationala Orice animal politic care vrea sa promoveze se gandeste ca ii prinde bine un astfel de curs
Nicolae Ciucă și Directorul SRI Eduard Helvig. Colaj Fanatik/Sursa foto: Hepta/Facebook/Academia
ADVERTISEMENT

Guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de Nicolae Ciucă, a reușit să bată recordul precedent deținut de cabinetul Dăncilă, care avea 110 posturi de secretari și subsecretari de stat, ajungând la 118 astfel de funcții, iar mulți dintre cei numiți în aceste poziții au cursuri în diplomație sau apărare și chiar academia de studii a SRI.

Secretari de stat cu studii în „apărare și diplomație”

Potrivit unei analize realizate de „Adevărul” la finalul lunii aprilie, Guvernul Ciucă ajunsese executivul cu cei mai mulți secretari și subsecretari de stat, cu numărul lor ajungând la 118 la acea dată, fără a fi luați în calcul și agenții, autorități și oficii guvernamentale care dețin rang de secretar de stat.

ADVERTISEMENT

Într-o decizie, publicată vineri în Monitorul Oficial, premierul Ciucă l-a numit pentru încă șase luni în secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării pe Victor Banța, dublu licențiat în economie și inginerie, plus un master și un doctorat la Universitatea Valahia în management. Pe lângă cele cinci diplome de merit, primite din partea prim-ministrului României în 2008, Clubul Investitorilor, Consiliul Județean și Inspectoratul Școlar Gorj dar și MAI, acesta menționează în CV-ul său că în anul 2011 a absolvit Colegiul Național de Informații al Academiei SRI. Acesta ocupă funcția de secretar adjunct în Ministerul dezvoltării din ianuarie 2020, fiind în trecut reprezentantul statului în Adunarea Generală a Asociaților la Complexul energetic Turceni – un obiectiv energetic strategic și prefect de Gorj (2008 – 2009).

Secretar general în Ministerul Dezvoltării este Mona Mihaela Dumitru, dublu licențiată în finanțe-contabilitate și administrație publică, între 1992-1994 la SNSPA. Studiile acesteia se concentrează în special spre zona de administrație, absolvind atât Institutul Național de Administrație dar și mai multe cursuri de formare din străinătate în acest domeniu. În această perioadă, între 2010 și 2011, urmează totuși și un „program de perfecționare în domeniul relațiilor internaționale” în cadrul Institutului Diplomatic Român (IDR). IDR se află în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, iar în ultimii doi ani, până săptămâna trecută, a fost condus de Iulian Fota, fostul șef al Colegiului Național de Informații al SRI.

ADVERTISEMENT

Ministerul condus de Cseke Attila are nu mai puțin de șapte secretari de stat și alți patru subsecretari de stat. Dintre cei șapte secretari de stat, unul este fost deputat, Vasile Răcuci, iar ceilalți șase au specializări diferite, de la drept, economie la ingineri și construcții. În ceea ce-i privește pe subsecretarii de stat, Cristian Ioan Haiduc, cu o diplomă în inginerie și alta administrație publică, fost vice-președinte al PNL Cluj, susține în CV-ul său că, în anul 2010, a absolvit un curs în relații internaționale la Institutul Diplomatic Român, dar și un altul la Academia de Informații Mihai Viteazul. De asemenea, subsecretarul Gabriel Traina Ghilea, cu o diplomă de licență în economie și o carieră în construcții, a absolvit și el în anul 2014 un curs la Universitatea Națională de Apărare.

O analiză a tuturor celor 20 de ministere din Guvernul Ciucă ne arată că doar în două sau trei ministere niciunul dintre secretarii de stat sau secretarii generali nu au studii în domeniul diplomației sau al siguranței naționale. Sociologul Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, este de părere că acest fenomen a apărut ca un mijloc de lobby pentru zona de apărare și s-a transformat apoi într-un mijloc de promovare. Potrivit acestuia, zona gri în tot acest peisaj poate apărea în modul de funcționare al acestei rețele informale.

ADVERTISEMENT

„Tot acest peisaj ne arată un cerc vicios. Să ne aducem aminte că acum 15 ani, după ce România a intrat în NATO, în zona de armată, la început, conducerea Armatei a constatat că, mergând la reuniunile NATO, cei care reprezentau țările din tratat nu erau doar militari. Au constatat că pentru a-și promova propriile interese, mai ales partea de investiții și asigurare de fonduri, avea nevoie să socializeze cu zona politică.

Primul lucru care a apărut a fost acel Colegiu Național de Apărare, din cadrul Universității Naționale de Apărare, care își propune, potrivit propriei misiuni declarate, să pregătească „viitori lideri”. Și atunci, Colegiul Național de Apărare a invitat, inițial la cursuri de scurtă durată și apoi chiar și la master, oameni din zona politică și nu numai. Ulterior, pentru că a funcționat, s-a extins, iar acum există și Academia de Poliție și Colegiul Național de Informații și Institutul Diplomatic Român, adică toate aceste structuri au constatat că au nevoie de să socializeze cu politicienii pentru a-și promova propriile interese, cât de legitime sunt ele este o altă discuție. Și au început să-i socializeze, crescând masiv numărul celor care au mers la astfel de cursuri, până când acest cerc s-a închis.

ADVERTISEMENT

Oamenii au constatat că e bine să ai relații în această parte, că aici e puterea, și dacă vrei să promovezi trebuie să te duci la astfel de cursuri. Și de aceea acum ajung oameni din ce în ce mai jos pe scară ierarhică, pentru că i-au terminat pe cei de la vârf și orice „animal politic”, vorba liberalului de la Apele Române, care dorește să promoveze în structuri se gândește că îi prinde bine un curs în securitate națională. Și sunt multe CV-uri unde vedem că oamenii s-au dus peste tot, la toate cursurile”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

Potrivit acestuia, zona gri ce poate fi suspectată în tot acest peisaj este nu doar puterea pe care o au instituțiile de forță, ale căror bugete și privilegii rămân neatinse indiferent de guvernare, dar și în zona de investiții strategice.

„Cu siguranță apare și o zonă gri. Sigur, este evident că atunci când ajungi într-o funcție înaltă trebuie să primește un instructaj pe aceste teme, e un lucru absolut necesar. În același timp însă, socializarea, această rețea informală ce se creează, trage după sine și anumite slăbiciuni: dacă intervine un coleg și te roagă ceva, ce faci?

Și ridică niște întrebări legitime. Dacă ne uităm la un domeniu ca IT-ul de exemplu, care e un domeniu ce ar trebui să fie în zona privată, vedem că marile proiecte de digitalizare din ultimii ani sunt făcute cu STS, o instituție militară, și nu cu piața liberă. De ce ne ducem atunci la STS? Sigur, nu putem exclude o influență a acestei zone asupra politicului, ca aceste relații să nu constituie un factor în aceste decizii”, a mai precizat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.

Situația la Transporturi și Interne

Lucrurile nu stau diferit nici la alte ministere din Guvernul Ciucă. La Ministerul Transporturilor sunt șapte secretari de stat, un secretar general și alți doi secretari generali adjuncți. Bogdan Stelian Mîndrescu, cel care în 2018 a demisionat de la conducerea Companiei de Aeroporturi ca urmare a neregulilor descoperite de către corpul de control al premierului, este în prezent secretar de stat, și, potrivit CV-ului acestuia, deși principalele sale interese sunt spre zona economică – primul job menționat în CV este cel de consultant vânzări credite între 2007 și 2008 la BancPost, acolo unde obiectivul principal era atragerea de noi clienți, acesta a făcut și el un curs la Institutul Diplomatic Român între octombrie 2012 și martie, anul următor.

Un alt secretar de stat în Ministerul Transporturilor este fostul senator de Argeș și prefect al județului, Ion Popa, fost vicepreședinte al PNL. Deși acesta a lucrat până în 2005 în industria auto, din noua funcție va coordona Direcția Transportului Naval, domeniu în care probabil că îi va folosi cursul absolvit în 2008 la Institutul Diplomatic Român în relații internaționale.

Ion Damian, fost comisar-șef de poliție în cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Timișoara și apoi la Direcția Generală Anticorupție Timiș, ocupă funcția de secretar general adjunct în același minister. Potrivit CV-ului său, acesta a absolvit în 2014 un curs privind „problemele actuale ale securității naționale”, la Colegiul Național de Apărare, iar doi ani mai târziu, un alt curs despre „politică externă și diplomație” la Institutul Diplomatic Român.

Celălalt secretar general adjunct al ministerului, Adrian Daniel Găvruța, cel care ocupă și funcția de președinte al CA al Poștei Române, cu un doctorat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara privind „perfecționarea a sistemului informaţional în mediul rural” are și el trecut în CV un curs în diplomație absolvit la IDR. Trebuie menționat că și ministrul Sorin Grindeanu are trecut în CV un curs de Securitate și diplomație absolvit la IDR în 2012.

La Ministerul Finanțelor niciunul dintre cei cinci secretari de stat nu are cursuri de apărare sau diplomație, iar în ceea ce-i privește pe secretarul general al instituției, Rela-Nicoleta Ștefănescu, fost secretar general și la Minsterul Agriculturii sau SGG, dar și pe secretarul general adjunct Ioan-Cristian Purice, CV-urile acestora nu sunt publicate pe site-ul instituției.

La Ministerul Afacerilor Interne, minister condus de Lucian Bode, absolvent al unui curs „de nivel înalt” în 2011 la Colegiul Național de Apărare „Carol I” și care are și un master în Managementul Securității la UBB, sunt cinci secretari de stat, patru subsecretari de stat, un secretar general și alți doi adjuncți. Dintre secretarii de stat, doar Bogdan Despescu, chestor general de poliție, are cursuri în domeniul securității, absolvind în anul 2016 studii post-universitare la Colegiul Național de Apărare.

Aceeași situație este și la subsecretarii de stat, dintre cei patru, doar Claudia Benchescu a absolvit în 2009 un curs în diplomație susținut la IDR. Aceasta și-a început cariera în 2005 ca „operator calculator” la Medicover, pentru ca între 2008 și 2010 să ajungă consilier în Parlamentul European al lui Daniel Dăianu, apoi a Renatei Weber, după un an în care a fost analistă pentru PNL, apoi consilier personal al ministrului economiei, între 2012 și 2013, apoi analist financiar la ASF, unde a ajuns șef serviciu protocol în 2014, consilier al vicepreședintelui Senatului României 2015-2016, director al Institutului de Studii Populare, pentru ca în 2019 să ajungă consilier al ministrului de interne iar un an mai târziu subsecretar de stat.

Secretarul general din MAI, Ștefania Gabriella Ferencz, licențiată în drept cu o diplomă de la Universitatea București în 2001, a urmat apoi, zece ani mai târziu, cursuri post-universitare la Colegiul Național de Apărare și în 2011 alte cursuri în diplomație la IDR. De remarcat că imediat după absolvirea cursurilor de drept, Ștefania Ferencz a fost consilier parlamentar și director de cabinet al lui Emil Boc, după care din 2004 director general la Direcția de Patrimoniu al Primăriei Cluj-Napoca, apoi din 2009 alți trei ani este secretar de stat și director de cabinet al Primului Ministru pentru ca între 2019 și 2020 să ajungă secretar general în Ministrul Transporturilor iar din 2020 până în prezent în MAI.

La Ministerul Afacerilor Externe sunt doar doi secretari de stat, Iulian Fota, fost director al Colegiului Național de Apărare (2005 – 2009), director al Colegiului Național de Informații (2016-2020) dar și al IDR, și Daniela Mihaela Cămărășan, cu studii la Colegiul Național de Apărare, care au absolvit cursuri în aceste domenii. În total ministerul are un director general, un subsecretar de stat și șase secretari de stat.

Studii de securitate la ministerele de forță

La Ministerul Justiției, dintre cei patru secretari de stat doar unul a avut interesul pentru a aprofunda domeniul securității naționale. Este vorba de fostul procuror militar Nelu Ciobanu, candidat la alegerile locale în 2020 din partea ProRomânia, și care în 2004 a absolvit un curs post-universitar la Universitatea Națională de Apărare.

Dacă ne uităm chiar la Ministerul Apărării, dincolo de ministrul Vasile Dîncu și Șeful Statului Major, așa cum este de așteptat, cei doi secretari de stat dar și secretarul general al instituției au mai multe cursuri absolvite la Universitatea Națională de Apărare.

Situația este însă mult mai misterioasă la Ministerul Economiei. Dintre cei patru secretari de stat doar doi au CV-urile publicate pe site-ul ministerului, alți doi, Mihai Macaveiu, președintele Organizației Mediaș a PSD, și Flavius Nedelcea, fost vice-președinte al CJ Caraș-Severin, tot din partea PSD, nu au făcut public CV-urile cu studiile absolvite. Ministerul are însă și trei secretari, doi dintre aceștia cu studii în domeniul securității și o lungă carieră în administrația publică. Elena Pătrașcu, devenită celebră după ce presa a scris că în 2018 a reușit să aibă venituri de 600.000 de lei din funcțiile avute la stat, a fost numită la Ministerul Economiei în decembrie 2019. După ce anterior ocupase diverse funcții, de la președinte al Consiliului de Administrație al Portului Constanța, de unde a fost dată afară de Cătălin Drulă, sau secretar general în Ministerul Justiției în 2020, de unde a fost dată afară de Stelian Ion, Elena Pătrașcu are mai multe cursuri post universitare absolvite la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.

Un caz similar este și cel al  secretarului general adjunct, Alexandra Cerasela Pană. Potrivit CV-ului acesteia, are o diplomă de master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazu (2003-2005), iar zece ani mai târziu, la aceeași instituție de învățământ a fost ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice. Potrivit CV-ului acesteia, între 2003 și 2015 a fost funcționar cu statut special în cadrul SRI, iar apoi și-a continuat cariera în administrația publică fiind consilier personal al ministrului Economiei (2015-2017), director de cabinet al aceluiași ministru în 2017, secretar general în același minister un an mai târziu, între 2018 și 2020 este director în Ministerul Apărării, iar în 2021 este șefa serviciului pentru relația cu Parlamentul în Ministerul Energiei. A fost de asemenea președinta consiliului de administrație al Societății Naționale a Sării Salrom între 2015 și 2016, Administrator special al Companiei Naționale RomArm, 2015-2017, dar și administratorul special al SC Averea SA.

La Ministerul Energiei sunt cinci secretari de stat și doi secretari adjuncți, însă cu studii în domeniul securității pare a fi doar George Lazăr, președintele PNL Neamț, cel care a fost numit în această funcție în luna martie de către premierul Nicolae Ciucă. Potrivit presei economice, Lazăr, care este licențiat în drept, și cu mai mult diplome de master în același domeniu, a absolvit și cursurile Colegiului Național de Informații.

Situație diferită la ministerele Agriculturii și Educației

La Ministerul Agriculturii, dintre cei șapte secretari de stat și un subsecretar de stat, niciunul nu are studii în domeniul diplomației sau al siguranței naționale. Situația este similară și la Ministerul Antreprenorialului și Turismului, însă aici, din cei cinci secretari de stat și doi secretari, doar un secretar de stat are publicat CV-ul.

Cei care nu și-au publicat CV-urile pe site-ul ministerului sunt Florin Sergiu Dobrescu, fost prefect al Brăilei și fost adjunct al șefului Poliției Municipiului Brăila, numit cu susținerea PNL, Angel Iulian Călin, numit de PSD în luna aprilie, a fost anterior director executiv adjunct la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani. La fel este și cazul lui Horațiu Clepan, numit tot cu susținerea PSD, a fost anterior director al Agenției pentru Protecția Mediului Alba și șef al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier. Și în funcția de secretar general a fost numit Darius-Georghel Vodă, un apropiat al europarlamentarului Maria Grapini. La fel, numirea în funcția de secretar de stat a fostei deputate PNL de Bacău, Tudorița Lungu, în luna iunie a acestui an a fost cu scandal după ce a fost revocată din funcție după doar o zi din cauza unei erori.

Nu la fel stau lucrurile și la Ministerul Mediului, unde, deși niciunul dintre cei cinci secretari de stat nu are studii în domeniul securității naționale, aceste studii apar în CV-urile secretarului general Corvin Nedelcu și al secretarului general adjunct Teodor Dulceață. Nedelcu a fost ofițer MApN între 1989 și 1991, și ofițer SPP între 1991 și 2001, iar după câteva funcții în privat, ajunge în 2009 asistent personal iar în 2010 secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării. Este apoi secretar general la Autoritatea Națională pentru Sport, apoi în Ministerul Educației, apoi în 2013 inspector general în SGG, apoi în 2020 este consilier al ministrului transporturilor, de unde în anul următor ajunge membru în CA al Companiei Aeroporturi, din 2019 este la fel membru în CA al Romatsa, din 2021 este membru în CA și al ANM dar și membru în comitetul interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, în cadrul Băncii de Expert-Import a României. În Ministerul Mediului este numit în 2021. Absolvent de drept la Academia de Poliție acesta a absolvit între 2003 și 2004 cursurile Colegiului Național de Apărare

Teodor Dulceață, licențiat în drept și sociologie la Universitatea Transilvania din Brașov, urmează și el cursurile Colegiului Național de Apărare în 2007, după ce între 2005 și 2009 fusese consilier la Cancelaria Primului Ministru iar apoi la Secretariatul General al Guvernului. Între 2009 și 2011 este consilier la Departamentul pentru Lupta Antifraudă, între 2011 și 2013 este director adjunct în Direcția Control a aceleiași instituții, de unde pleacă la Ministerul Mediului între 2013 și 2015 în funcția de secretar general. Revine apoi la DLAF în funcția de director al departamentului juridic, iar între 2016 și 2017 ocupă poziția de secretar general al Guvernului României, în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, de unde revine la Ministerul Mediului până astăzi.

În ceea ce privește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene condus de Marcel Boloș, dintre cei opt secretari de stat, doar Dumitrescu Dan are, potrivit CV-ului publicat pe site-ul ministerului, mai multe cursuri în domeniul diplomației și al securității naționale. Acesta obține licența și o diplomă de master în economie între 1999 și 2006, iar apoi în 2012 urmează cursuri de diplomație la IDR, în 2012 la Colegiul Național de Apărare, unde revine în 2017 pentru o serie de cursuri privind securitatea și buna guvernare. Cariera sa în domeniul public începe în 2009, când este asistent pentru un secretar de stat din Ministerul Sportului, apoi șef de cabinet în Camera Deputaților, apoi din 2012 consilier al ministrului mediului iar apoi al sportului, apoi între 2014 și 2015, este consilier al ministrului sănătății, apoi al ministrului fondurilor europene, apoi din nou al ministrului sănătății, din 2017 până în 2019, este numit secretar de stat la Ministerul Sănătății, de unde pleacă consilier al Ministrului Fondurilor Europene.

Tot cu studii în securitate este și secretarul general adjunct, Cecilia Văduva, fostă secretar general în Ministerul Fondurilor Europene între 2020 și 2021, unde înainte între 2018 și 2020 a fost secretar general adjunct. Expert în domeniul accesării fondurilor europene structurale și de coeziune, cu studii în domeniul economic, aceasta a urmat în 2021 mai multe cursuri și în domeniul securității naționale la Colegiul Național de Apărare.

Un alt secretar general adjunct din minister este și Carabulea Marius Iulian, despre care presa a scris că a devenit referent la Parlamentul României, fără să fi lucrat anterior altundeva și după ce a terminat liceul la 20 de ani. Acesta a terminat și el cursurile Colegiului Național de Apărare, devenind ulterior consilier a trei miniștri liberali ai Educației.

Și la Ministerul Sănătății doar secretarul de stat Andrei Baciu are cursuri în aceste domenii, urmând între 2015 și 2016 o serie de cursuri în diplomație și politică externă la IDR.

La Ministerul Muncii cei cinci secretari de stat nu au trecute în CV-uri studii de securitate, iar fostul director al Casei de Pensii Județene Sălaj, Marius Stanciu, numit recent de PSD la Ministerul Muncii, nu are trecut pe site niciun CV. La fel stau lucrurile și în cazul secretarului general adjunct, Gabriela Andreea Nica.

Însă Dragoș Ionuț Bănescu, secretarul general al Ministerului Muncii, licențiat în economie între 1992 și 1997, cu două diplome de master în administrație și economie între 2002 și 2005, urmează apoi între 2008 și 2010 programul de master al Academiei Naționale de Informații, cât și un curs post-universitar în Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare ”CAROL I”. Între mai și septembrie 2017 face și un curs de perfecționare în diplomație la IDR. În ceea ce privește cariera sa publică, acesta este inițial comisar la Garda Financiară, între 1999 și 2008, apoi până în 2014, membru în Consiliu Național de Integritate al ANI, fiind secretar general în Ministerul Finanțelor între 2010 și 2012, apoi până în 2014 secretar general adjunct în Ministerul Mediului, apoi Ministerul Muncii, al Justiției, Sportului și în final din nou Ministerul Muncii.

La Ministerul Educației sunt șase posturi de secretari de stat, iar dintre aceștia doi oficiali au urmat cursuri în domeniul apărării. Este vorba de secretarul de stat Lixandru Ionel Florian, numit în minister în decembrie 2021, acesta a mai ocupat această funcție între 2018 și 2019. Cu o bogată experiență în educație, a fost profesor, director și inspector și chiar lector universitar, dar și în administrația publică, a fost consilier general în Primăria Capitalei dar și la Sectorul 1, acesta a obținut în anul 2020 titlu de doctor în științele educației, asta pe lângă un master în management educațional, fiind licențiat în economie. Totuși, în 2016 urmează și cursurile de securitate și bună guvernare de la Universitatea Națională de Apărare. Ce se poate observa din CV-ul acestuia este că dacă până în acel an a activat în principal ca profesor sau director al unor școli din Capitală sau inspector școlar, începând cu 2016 este ales consilier local la Sectorul 1, pentru ca în 2018 să fie numit secretar de stat în Ministerul Educației.

Un caz similar este și cel al secretarului de stat Bogdan Cristescu, numit în această funcție la finalul lunii iunie. Cu un doctorat în matematică și cu studii post universitare la Ecole Nationale d’Administration din Strasbourg, acesta are o lungă carieră de profesor, inspector și apoi consilier superior în matematică. Din 2020 până în 2022 a ocupat funcția de director al Direcției de Evaluări și Examene din cadrul Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Cu o bogată pregătire și expertiză în educație și administrație, Bogdan Cristescu urmează și el în anul 2012 o serie de cursuri postuniversitare la , Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Schimbarea principală în cariera sa care poate fi observată după absolvirea acestor cursuri este faptul că reușește să treacă, la început prin delegare, de la Inspectoratul Școlar Iași la cel din București, iar după un an obține un post de consilier superior în matematică la Centrul Național de Evaluare și Examinare, unde șase ani mai târziu devine director în cadrul direcției de evaluare, iar alți doi ani mai târziu, secretar de stat.

Un alt oficial din Ministerul Educației cu studii în securitate este secretarul general al instituției, Ioana Lazăr. Licențiată în drept la Academia de Poliție și cu un master în administrație urmat la SNSPA în 2009, aceasta urmează în anul 2013 cursurile Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Potrivit CV-ului acesteia, ea intrase în administrația publică încă din 2002, după terminarea facultății, în poziția de consilier juridic la Ministerul Educației și Sportului. În anul 2012 ajunsese deja secretar general adjunct, iar după cursurile la academia SRI ocupă postul de director general al direcției juridice din ANI, de unde revine la Ministerul Educației în 2019.

Salariile unui secretar de stat din Ministerul Educației este de peste 16.000 de lei pe lună, puțin peste salariile secretarilor generali și a celor adjuncți, care sunt de aproape 16.000 de lei, respectiv 15.000 de lei pe lună. Analiza CV-urile demnitarilor și funcționarilor publici din ministerele guvernului ne arată că aproape în fiecare minister există 1,2 CV-uri serioase și alte 2,3 cu puternice legături politice în ceea ce privește secretarii de stat, iar studiile în diplomație și securitate apar mai ales în rândul înalților funcționari publici ce ocupă posturile de secretari generali.

„Aici avem două categorii. Sunt secretarii de stat, care sunt numiți politic, și ei vin clar din partide, și sunt secretarii generali, care teoretic sunt înalți funcționari. Ei nu ar trebui să fie membri de partid, însă în unele cazuri legăturile sunt evidente, că se tot întorc când vine un anumit partid la putere. Dar, mai degrabă traiectoria lor profesională a fost pe zona de administrație.

În zona secretarilor de stat este o altă discuție importantă cu acest guvern. Are foarte mulți secretari de stat, eu numărasem 135 doar în ministere, fără agențiile din subordine. Doar la SGG mai sunt alți 30. Printre aceștia vedem tot felul de foști deputați care nu au prins Parlamentul și le-au dar și lor ceva acolo. Și atunci de aceea vedem acest fenomen, trebuie să aibă unu-doi care muncesc, care se pricep, și alți 3,4 care sunt de la partid și mai mult atârnă pe acolo pentru că trebuie să aibă și ei o funcție acolo”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

Potrivit acestuia, cei peste 130 de secretari de stat implică un efort bugetar de peste 4 milioane de euro anual, iar întregul aparat al Guvernului României, doar miniștri și toți cei peste 700 de consilieri de cabinet duc tot acest efort la peste 23 de milioane de euro anual.

Ministere cu puțini experți în diplomație și securitate

La Ministerul Cercetării, din cei patru secretari de stat și un subsecretar, niciunul nu are studii în diplomație sau securitate națională. Totuși în cazul secretarului de stat Bogdan Mihai Dumea, promovat în această funcție la începutul anului 2022, nu există un CV public privind studiile și pregătirea acestuia, fiind un apropiat al baronului PSD de Neamț, Ionel Arsene, iar în 2019 consilier la Guvern în mandatul Vioricăi Dăncilă. La fel, nu există informații publice privind studiile secretarului general Constantin Saragea, fost membru în CA al Transelectrica, fost director pentru achiziții în Ministerul Fondurilor Europene și al cărui nume a apărut în scandalul public cu „amantele lui Teodorovici”.

La Ministerul Familiei condus de Gabriela Firea din cei patru secretari de stat doar Bogdan Florin Paraschiv, secretarul general al Partidei Romilor Pro-Europa, a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare. Totuși, nu există un CV public cu privire la parcursul educațional al Doinei Pârcălabu, fostul președinte al Casei Naționale de Pensii și membru în partidul lui Dan Voiculescu, numită la Ministerul Familiei de premierul Ciucă în luna ianuarie a acestui an.

La Ministerul Culturii, dintre cei trei secretari de stat și trei subsecretari, doar secretarul de stat Diana-Ștefana Baciuna a urmat între 2013 și 2014 cursurile de diplomație de la IDR, o perioadă în care aceasta era stagiară în Parlamentul European, și cu doi ani înainte de a deveni consilierul juridic al europarlamentarului Daniel Buda, între 2015 și 2022. Intră în administrația publică locală abia în 2020, fiind aleasă consilier local la Sectorul 4, funcție din care a demisionat în 2022.

La Ministerul Sportului, ce are în conducere doi secretari de stat și un subsecretar, plus un secretar general și doi secretari adjuncți, niciunul dintre aceștia nu are studii în diplomație sau apărare națională.

ADVERTISEMENT