News

Guvernul înființează o comisie pentru aprobarea investițiilor străine, alături de SRI și SIE. „O barieră birocratică. România nu avea nevoie de o nouă ștampilă”

Guvernul Ciucă a aprobat înființarea unei comisii pentru examinarea investițiilor străine, non-UE, în România ce depășesc două milioane de euro în domeniile ce privesc securitatea națională
15.04.2022 | 17:07
Guvernul infiinteaza o comisie pentru aprobarea investitiilor straine alaturi de SRI si SIE O bariera birocratica Romania nu avea nevoie de o noua stampila
Comisie la Guvern care să verifice investițiile străine în România. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Guvernul Ciucă a aprobat joi, prin ordonanță de urgență, înființarea unei comisii pentru examinarea investițiilor străine, din afara spațiului european, în România din perspectiva siguranței naționale. Sunt vizate toate investițiile directe ce depășesc suma de două milioane de euro în toate domeniile cheie, de la infrastructură la sănătate și agricultură până la presă.

Examinarea investițiilor străine în România

Ordonanța aprobată joi de către Guvernul României prevede formarea unei comisii, din care vor face parte câte un reprezentat al tuturor ministerelor dar și câte unul din partea Serviciului Român de Informații și al Serviciului de Informații Externe, ce va verifica investițiile străine, venite din statele din afara Uniunii Europene și care depășesc suma de două milioane de euro. Scopul vizat este acela de „protejare a intereselor esențiale de securitate și ordine publică” în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații, bancar, agricol sau mass-media. Practic, orice investitor din afara spațiului UE va trebui să depună o cerere de autorizare și să aștepte, în termen de maxim 60 de zile, acceptul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD). Avizul privind cererea de aprobarea a investiției se dă prin votul majorității membrilor, iar reprezentanții SRI și SIE, membri permanenți în comisie, nu au drept de vot.

ADVERTISEMENT

Inițiatorii susțin că, prin această ordonanță de urgență, a fost implementat în cadrul legislativ național regulamentul european 452/2019, prin care statele europene aveau obligația ca până în 2019 să stabilească un cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană.

Regulamentul nu prevede însă un prag financiar peste care aceste investiții urmează să fie verificate și nici implicarea serviciilor secrete, lăsând la latitudinea fiecărei țări modul în care organizează această procedură.

ADVERTISEMENT

Deputatul PNL, Pavel Popescu, președintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților, susține că reprezintă un pas important pentru protejarea economiei, resurselor și a intereselor strategice ale României. „Alături de o mână de oameni extrem de curajoși am încercat să construim un mecanism național robust și în primul rând nepolitizat pentru examinarea investițiilor străine directe non-UE. Cu expertiză de top din partea SUA, cel mai bun prieten al României, după sute de discuții și mii de pagini citite și recitite, după piedici și sabotaje care mai de care mai interesante, România face un pas în plus pentru o mai bună protecție a economiei, resurselor și a intereselor sale strategice.

O clarificare simplă, pentru că presei îi place senzaționalul și nu ratează niciodată ocazia de a amesteca “serviciile” cu politica: rolul comunității de intelligence în comisia de examinare a investițiilor străine (comisie aflată sub Prim-ministrul României) este unul absolut normal, prezent în diferite forme în toate mecanismele de acest fel. Din rațiuni de securitate, serviciile de informații (care nu au drept de vot în comisie), vor pune la dispoziția guvernului toate datele necesare cu privire la un posibil investitor în domenii strategice, astfel încât factorul politic să poată lua decizia corectă pentru interesele României”, a explicat deputatul Pavel Popescu.

ADVERTISEMENT

Un capitol special este dedicat în această ordonanță investițiilor din afara Uniunii Europene în mass-media. Pe lângă verificarea cerută pentru restul afacerilor, în cazul unei investiții în presă ordonanța prevede organizarea unor consultări publice pentru 30 de zile.

„Înainte de realizarea investiției străine care are ca obiect o întreprindere care fie deține o licență audiovizuală la nivel național, regional sau local, fie realizează o publicație periodică având un tiraj mediu de cel puțin 5.000 de exemplare tipărite/zi în ultimul an calendaristic fie deține un portal web cu minimum 10.000 de accesări/lună, CEISD solicită investitorului străin transparentizarea informațiilor cu privire la investiția străină, înainte de declanșarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

ADVERTISEMENT

CEISD supune consultării publice, pentru o perioadă de 30 de zile, informațiile cu privire la întreprinderea din domeniul mass media. În cazul în care CEISD nu constată niciun motiv pentru inițierea procedurilor de examinare a investiției străine, se consideră că efectuarea investiției străine nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României”, se arată în ordonanța aprobată joi de Guvernul României.

Legea prevede și o serie de sancțiuni financiare importante pentru cazurile în care un investitor străin, într-o cerere de autorizație, „furnizează cu intenție date inexacte, incomplete sau care induc în eroare” sau pune în aplicare o investiție fără ca aceasta să fie autorizată de către noua comisie. Potrivit documentului citat, această contravenție este penalizată cu o amendă ce poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri totală mondială din anul financiar anterior sancționării.

„În cazul întreprinderilor nou înființate ca urmare a unei investiții străine directe, care nu au înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancționării, acestea vor fi sancționate cu amendă cuprinsă între 10.000.000 lei la 50.000.000 lei”, se mai arată în textul ordonanței de urgență.

O nouă barieră pusă investițiilor străine

Economiștii sunt de părere că s erviciile de informații aveau oricum în „fișa postului” obligația de a verifica orice investiție strategică în țara noastră și subliniază că această prevedere riscă să devină o nouă barieră birocratică în fața investițiilor străine în România.

„N-au decât să verifice dar fără ca acest lucru să însemne dosar cu șină, metaforic vorbind, pentru companii. Asta e treaba lor, serviciile n-au decât să facă chestiile astea, dar dacă asta se transformă în practică în costuri administrative, într-o povară administrativă, fie și ea simbolică, este un auto-gol de care nu avem nevoie. Este o poartă deschisă la interacțiunea dintre funcționari și firme, adică vezi dacă facem să fie bine, să-ți dau aprobarea sau nu.

Deci nu cred că e neapărat o ideea bună, nu cred că serviciile chiar trebuie să aștepte să fie o lege prin care să li se spună că da, au de făcut ceea ce scrie deja oricum în fișa postului, că avem nouă servicii deja dacă nu au mai înființat altele, deci nu cred că e neapărat inițiativă de care am fi avut nevoie. Se putea face și fără să aduci ministerele și să mai fie alte comitete și comisii, plus că există ceea ce se cheamă libera circulație a capitalului – e una din libertățile din UE”, a declarat pentru FANATIK economistul Radu Nechita, conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Boliay din Cluj-Napoca.

Mai mult, experții în economie sunt de părere că stabilirea unui prag la doar două milioane de euro scoate în derizoriu ideea de siguranță națională, în contextul în care o asemenea investiție nu poate fi privită ca fiind strategică. În plus, aceștia subliniază că, din punct de vedere strict economic, obiectivul principal ar trebui să fie atragerea capitalului în România, fie el și din „țările neprietenoase”, cu atât mai mult cu cât țara noastră rămâne una din codașele Europei la atragerea investitorilor străini. De altfel, chiar joi Ministerul de Finanțe transmitea că analizează „cu mare interes posibilitățile de relocare în România a unor companii din Rusia, Belarus şi Ucraina”.

„Regula este aceea că trebuie să încurajăm acumularea de capital și investițiile străine și să ne ferim să punem noi bariere, adică noi trebuie să mergem în direcția simplificării regimului, și nu în direcția îngreunării lui și punerea de bariere suplimentare. În privința unor posibile pericole la adresa siguranței naționale, acest lucru mă îndoiesc că este relevant la o mărire a investiției de 2 milioane, sau chiar de 5 sau zece milioane de euro. Îmi imaginez că pentru acest lucru ar trebui să fie vorba despre o investiție strategică, o investiție de mare anvergură care să aibă un impact important asupra pieței respective. Mă îndoiesc că două milioane de euro reprezintă așa ceva.

În al doilea rând, acolo sunt enumerate niște domenii: transporturi, telecomunicații, agricultură, etc.. E de asemenea greu de înțeles de ce o investiție în agricultură sau în transporturi, de exemplu, nu știu un parteneriat public privat prin care se construiește o autostradă – care ar putea fi riscul asupra siguranței naționale? Faptul că cineva, un privat ar putea construi o autostradă nu înțeleg cu ce ar afecta asta siguranța națională. La urma urmei investitorul nu ar putea să o demonteze să fugă cu ea. Ideea asta de siguranță națională și acțiuni ce i-ar putea aduce atingere mi se pare că este o chestie ce se întâmplă rar, discret, nu e așa pe toate drumurile, nu orice investiție turcească sau chinezească reprezintă un risc. Mi se pare că cernem cu o sită prea mare. Adică trece tot prin sita asta și în fapt nu cernem nimic. De fapt România, când a fost vorba să-și protejeze interesul național, cum s-a întâmplat cu gazele din Marea Neagră sau cu gazele de șist, nu a făcut chestia asta. Noi am ratat tot ce a însemnat protejarea interesului național.

Nu în ultimul rând, cred că este o neînțelegere la mijloc din necunoașterea economiei. Unii cred că dacă vine un rus sau un chinez, și face o fabrică de pâine sau investește în telecomunicații, sau face o fermă, un combinat, asta ridică un risc național. Nu, principiul este că, cu cât vine mai mult capital în România cu atât noi suntem mai bogați. Problema României este să atragă capital, iar în relația cu statele care nu ne sunt prietene, ca să folosesc o expresie la modă, principiul este că ar trebui să facem capitalul să fugă de acolo, deci nu să rămână la ei acasă. Capitalul trebuie să vină la noi și ei să rămână fără capital. Asta este ideea de bază. Lumea înțelege în schimb că dacă vine un miliardar aici și construiește ceva ne ține pe noi sclavi”, a declarat pentru FANATIK profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că prin faptul că noua lege vizează toate investițiile directe din țările non-UE înseamnă că investițiile venite din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia sau Elveția vor trebui să fie verificate de către noua comisie. Potrivit ultimului raport al BNR privind investițiile străine în România, publicat în 2020, principalii investitori în țara noastră sunt Germania, Austria și Franța, cu un total de peste 30 de miliarde de euro. În ceea ce privește statele din afara UE ce apar în topul investitorilor în România acestea sunt: Statele Unite, locul 5 cu 5,8 miliarde de euro, Marea Britanie, locul 7 cu 3,9 miliarde, Elveția, locul 8 cu 2,8 miliarde, Africa de Sud (locul 11 cu 1,8 miliarde), Turcia (locul 14 cu 1,3 miliarde) și pe locurile 17 și 18, Federația Rusă și Japonia cu câte 1,1 miliarde de euro.

Practic, susțin experții în domeniu, noua prevedere va afecta în principal investitorii din țări partenere României (cel puțin în cadrul NATO) și mult mai puțin investitorii din țări cu care ne-am putea afla în relații încordate.

„Este o aiureală absolută. Eventual ar trebui să fie vorba mai degrabă de lista țărilor nedemocratice, țările care finanțează terorismul, sau orice alt criteriu de acest gen. În sfârșit acum când se îndură investitorul străin să vină încoace, după ce ani de zile am spus că nu ne vindem țara, și că vin să ne exploateze și caută aici doar profitul, și am fluturat impozitările și supra-impozitările speciale asupra lui și acum mai vii și-l ameninți și cu ștampila. Deci este greu să înțeleg povestea asta altfel decât hai să arătăm că facem ceva. Nu cred că România duce lipsă de ștampile”, a declarat pentru FANATIK conferențiarul Radu Nechita.

ADVERTISEMENT