Guvernul PSD-PNL caută bani după ce a mărit numărul bugetarilor și le-a majorat lefurile. Austeritate după un an de cheltuieli

Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor să găsească soluții de reducere a cheltuielilor după ce un în anul precedent guvernul pe care-l conduce a făcut angajări consistente în sectorul bugetar și a decis majorări de lefuri pentru mulți din angajații statului. Panica guvernanților vine după ce ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a descoperit că încasările statului pe primul trimestru din 2023 sunt cu 4,1 miliarde de lei mai mici decât cele planificate.

Angajări masive la stat, mascate prin „înghețarea” posturilor

Șeful Guvernului le-a cerut miniștrilor să vină până miercuri cu soluții privind reducerea cheltuielilor pe fondul deficitului apărut la încasări, adică acelorași oameni care nu s-au dat în lături să crească aceste cheltuieli în cursul anului trecut. Deocamdată încă nu se știe dacă aceste economii se vor face prin restrângerea aparatului bugetar sau diminuarea unor salarii. În pofida vorbăriei politicianiste de mai bine de un deceniu, aparatul bugetar al României a rămas supraextins ca dimensiune, salariații statului fiind mai bine plătiți decât cei din sectorul privat.

Potrivit celor mai recente date oferite de Ministerul Finanțelor Publice, aferente lunii februarie, statul român trebuie să plătească lefurile pentru 1.276.000 de oameni, dintre care 815.000 în administrația publică centrală, iar 461.000 în cea locală. Numărul este mai mare decât cel din ianuarie 2022, când era de 1.264.000, și de cel din ianuarie 2021, de 1.249.000.

Cu atât mai notabilă este creșterea cu cât, în teorie, în a doua jumătate a anului trecut, au fost înghețate angajările în sectorul public. Numai că blocarea angajărilor de la 1 iulie 2022 a fost anunțată pe 23 mai 2022, ceea ce a dat instituțiilor publice o lună și ceva la dispoziție pentru declanșarea unei campanii susținute de angajări.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Doar în perioada premergătoare „înghețării” angajărilor, s-a declanșat o frenezie a scoaterii la concurs a posturilor în instituțiile publice: Fiscul a scos la concurs 300 de posturi noi, Autoritatea Vamală Română 150, iar ministerele Fondurilor Europene și Mediului și-a suplimentat schema de personal cu câteva sute de posturi. Ulterior, guvernul lui Ciucă a adoptat o hotărâre prin care efectivul MAI a fost suplimentat cu 7.880 de posturi ș.a. După expirarea interdicției de angajări, s-a mai aprobat înființarea unor posturi la Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii și Autoritatea pentru Digitalizarea României, concomitent cu o creștere de 1.700 a personalului clerical.

O treime din buget se duce pe salariile angajaților

Din 2005 încoace, când erau 1.235.000, numărul angajaților statului a fost aproximativ același, cu mici variații, anume de 1,2 milioane de persoane. Singura excepție este anul electoral 2008, când guvernul Tăriceanu a dus numărul bugetarilor la 1.398.000 de oameni, cu puțină vreme înainte de izbucnirea crizei economice. Mai trebuie spus că în 2005 populația României era de 21,3 milioane, pe când pentru anul 2021 avem o estimare de 19,1 milioane. Cu alte cuvinte, deși populația scade, numărul bugetarilor rămâne constant. Prin contrast, Polonia are o populație aproape dublă, dar numărul lefegiilor statului este de numai 900.000.

Iar numărul bugetarilor nu este singura problemă. În 2017, masa salarială disponibilă pentru angajații statului era de 70 de miliarde de lei, pentru ca în momentul de față, după ministrul Marcel Boloș, să fie undeva la 110 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere abruptă de 57%. Acest lucru s-a tradus într-o pondere disproporționat de mare a cheltuielilor cu salariile în veniturile totale ale statului.

Potrivit datelor Eurostat, aferente anului 2021, nu mai puțin de 37% din banii încasați la bugetul statului s-au dus pe plata salariilor angajaților, ceea ce plasa România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Media UE era de numai 23,6%, iar țara plasată pe ultimul loc, Germania, aloca doar 16% din veniturile bugetare pentru plata salariilor.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Procentul nu i-a îngrijorat deloc pe cei din coaliția de guvernământ care, de la 1 august 2022, au majorat din nou salariile bugetarilor, pentru ca pe 28 februarie, Curtea Constituțională să dea undă verde proiectului de lege prin care aleșilor locali le este sunt mărite lefurile. Astfel, primarii ar urma să primească un plus între 880 și 2.200 de lei brut, în funcție de mărimea localității pe care o gospodăresc. În sesizarea depusă la CCR, parlamentarii din opoziție ai USR și Forței Dreptei reclamau că în lege nu era prevăzută sursa de finanțare pentru aceste majorări. Nu a fost un obstacol pentru coaliția de guvernământ care a arătat aceeași lipsă de responsabilitate ca și în cazul angajărilor astfel că acum se chinuie să facă rost de bani pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar.