Guvernul României împotriva lui Nicușor Dan. Instituțiile care au luat în vizor Primăria Capitalei după anunțul candidaturii la prezidențiale

Nicușor Dan a provocat o adevărată surpriză când, la puțin timp după decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale, și-a anunțat intenția de a candida ca independent. Venit după o victorie lejeră la Primăria Capitalei, anunțul primarului Nicușor Dan avea să vină cu o săptămâna înainte ca partidele din coaliție să vehiculeze posibila candidatură a lui Crin Antonescu. De atunci însă, Primăria Capitalei pare să fi intrat în atenția mai multor instituții de control.

Candidatul Nicușor Dan, cu buget micșorat la primărie

„Suntem într-un moment de cumpănă, cel mai dificil moment pe care România l-a avut după Revoluție. Românii au transmis la alegerile pe care le-am avut că nu se mai poate, că s-a mințit prea mult, că politicienii se prefac că încearcă să le rezolve problemele și că instituțiile nu se ocupă de lucrurile de care trebuie să se ocupă. Este nevoie de o schimbare fundamentală”, avea să declare Nicușor Dan în 16 decembrie, anunțându-și astfel candidatura pentru alegerile prezidențiale, care încă nici nu aveau o dată stabilită.

Declarația avea să anticipeze cu o săptămână decizia coaliției PNL-PSD-UDMR de susținere a lui Crin Antonescu, o candidatură validată abia în luna februarie de cele trei partide. În aceeași zi de 23 decembrie, noul Guvern Ciolacu avea să-și depună jurământul într-un context economic dificil, cu instabilitatea politică punând presiuni uriașe asupra piețelor financiare.

O lună mai târziu, cu Tanczos Barna numit ministru de finanțe, noul Guvern Ciolacu reușea să finalizeze bugetul pe anul 2025. Proiectul de buget avea să atragă însă criticile primarului Nicușor Dan, care acuzat Guvernul că, la fel ca în anul precedent, Executivul a tăiat din banii alocați Primăriei Capitale pentru a direcționa fondurile către primăriile de sector, dominate de primarii PNL-PSD. Edilul sublinia că în proiectul de buget sectoarele primeau de cinci ori mai mulți bani decât PGMB.

Digi24.ro

Cum îl percep americanii pe Putin. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj de opinie

„În 2024 am pierdut 1,2 miliarde lei şi am primit 5 miliarde şi conform proiectului de buget, în 2025 am rămas să primim 4 miliarde lei, în condiţiile în care anul trecut doar cele două subvenţii pe transport şi pe termie au fost 2,6 miliarde lei. Deci, (…) Primăria Capitalei va plăti cele două subvenţii şi va face nişte plăţi curente pentru funcţionarea serviciilor, şi nicio investiţie”, transmitea acesta.

Asistam practic la o situație aproape identică cu cea din anul precedent, atunci când același Guvern Ciolacu tăia 3% din cota impozitului pe profit ce revenea Primăriei Capitalei, bani ce erau redirecționați către autoritățile locale din județul Ilfov, pentru investiții. Primarul Nicușor Dan se văita atunci că Primăria Capitalei pierdea astfel peste 600 de milioane lei. „Eu nu am tăiat nimic, cred că e un pic în eroare. Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul?”, răspundea ironic atunci Marcel Ciolacu, chestionat de jurnaliști cu privire la această modificare.

Digisport.ro

S-au împăcat! Shakira, surpriză de proporții la 48 de ani

Nu era pentru prima oară când primarul Capitalei intra în conflict deschis cu actuala coaliție de guvernare. În vara precedentă, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, refuza să aloce banii necesari pentru ca Metrorex, compania din subordinea ministerului, să-și plătească datoriile către furnizori în condițiile în care numărul trenurilor în circulație fusese redus semnificativ. Ministrul PSD spunea atunci că nu este normal ca populația țării să subvenționeze locuitorii Capitalei.

Era o situație diferită de luna septembrie, atunci când premierul Ciolacu, care se pregătea de campania electorală din noiembrie, venea în vizită de lucru la Primăria Capitalei pentru o discuție cu primarul reales al Bucureștiului privind traficul și blocurile construite ilegal. „Cred că am construit ceva care duce la o normalitate instituţională, indiferent de persoanele care, vremelnic, fiecare dintre noi, conducem ori Guvernul României ori Primăria Generală”, spunea apoi premierul.

ANAF și Garda de Mediu descind la Primăria Capitalei

Lăsată fără bani la buget chiar prin deciziile Executivului, Primăria Capitalei a devenit ținta instituțiilor de control. La mijlocul acestei săptămâni CGMB a aprobat ca autobuzele STB să fie puse gaj de către compania de transport public în contul unei datorii la ANAF. Concret, STB are datorii la stat de peste un miliard de lei, iar la finalul lunii ianuarie compania s-a trezit cu conturile blocate, în condițiile în care în luna decembrie nu a reușit să plătească rata la datoria reeșalonată. Primarul Nicușor Dan a explicat că nu există riscul insolvenței pentru STB și că, pur și simplu, „s-a trezit cineva la ANAF că nu sunt suficiente garanțiile pentru suma pe care noi o avem încă datorie și atunci a trebuit ca primăria să garanteze cu alte bunuri pe care tot STB le folosește”.

Evident, situația a fost prezentată într-o cheie politică de către o parte a presei cu titluri precum „STB ar urma să intre în FALIMENT! Transportul din Capitală, în situație critică: a fost îngropat în datorii de Nicușor Dan” sau „STB pune autobuzele gaj pentru a acoperi datoriile la ANAF. După ce a tras pe linie moartă compania, Nicușor Dan, primarul ZERO realizări, se visează la Cotroceni”.

Merită menționat însă că, în cei patru ani de mandat, STB s-a aflat continuu sub conducerea liberalilor. În prezent, directorul general al STB Daniel Istrate este afiliat PNL, la fel ca și alți cinci din totalul de șapte administratori ai companiei municipale. Practic, doar o singură persoană din conducerea STB nu este afiliată politic la PNL, după cum rezultă din declarațiile lor privind afilierea politică.

Pe de altă parte, ANAF-ul a fost și ea una dintre instituțiile ce a revenit PNL-ului, în mandatul premierului Nicolae Ciucă, Fiscul fiind condus de către liberalul Lucian Heiuş. Demisia acestuia din urmă a venit chiar înaintea rocadei la guvernare, în mai 2023, iar PSD a încercat în negocierile cu liberalii să preia controlul Fiscului. Totuși, în contextul în care Heiuș „lăsa în urmă o gaură de 9 miliarde”, ministrul PSD Adrian Câciu o numea la conducerea Fiscului pe Nicoleta Cîrciumaru, fosta șefă a regionalei București a Fiscului.

În ciuda faptului că a fost numită de către un ministru PSD, Nicoleta Cîrciumaru este considerată a fi mai degrabă independentă politic, fiind considerată un om de colectare, acesta fiind și motivul pentru care a fost propusă la conducerea Fiscului.

Garda de Mediu amendează din nou Primăria

După ANAF însă, la Primăria Capitalei a venit în control și Garda de Mediu, acuzând calitatea aerului din București și lipsa măsurilor pentru reducerea poluării, în special lipsa spațiilor verzi. ANPM și-a justificat demararea noului control prin faptul că, de la începutul anului, fuseseră înregistrate 19 depășiri ale indicatorilor privind concentrația particulelor în suspensie în aer. Nici acest control nu era însă o surpriză în condițiile în care Garda de Mediu sublinia că expirase termenul pentru elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), cât și pentru adoptarea unor măsuri cu caracter urgent care să conducă la creșterea calității aerului din Capitală, respectiv a mediului ca întreg.

„Controlul vizează atât aspectele privind calitatea aerului din București, respectiv stadiul elaborării și implementării PICA, care trebuia finalizat de Primăria Capitalei până la data de 25 octombrie 2024, cât și obligațiile privind introducerea Registrului Spațiilor Verzi la nivelul Capitalei (stabilite încă din 2011), având în vedere faptul că Bucureștiul, conform OUG 195/2005 (Art.90) trebuie să asigure un spațiu verde de minim 26 m pătrați/cap de locuitor”, se arată în comunicatul Gărzii de Mediu.

Acest nou control venea în contextul unui război deschis între cele două instituții. Mai exact, în toamna anului trecut, Garda de Mediu amendase Primăria Capitalei cu 100.000 lei tocmai din lipsa măsurilor pentru reducerea poluării aerului. GNM preciza că în anul precedent, octombrie 2023-octombrie 2024, PGMB fusese notificată de 30 de ori cu privire la depășirea valorilor privind calitatea aerului și amendată cu 250.000 lei. Instituția condusă de către liberalul Andrei Corlan acuza primăria condusă de Nicușor Dan că și-a asumat încă din 2021 adoptarea unui plan de măsuri pentru reducerea poluării în fața Comisiei Europene și că de atunci nu a existat niciun progres în acest sens.

Nicușor Dan, la rândul său, a recunoscut problema poluării în Capitală și a precizat că instituția pe care o conduce ia măsuri pentru reducerea principalelor surse de poluare, traficul și sistemul de termoficare. Mai mult, el a acuzat în Garda de Mediu de acțiuni cu interes politic, subliniind complicitatea aceleiași instituții în accentuarea poluării în Bucurșeti.

„Trebuie să ne obișnuim cu instituții care sunt la rândul lor politicianiste. Evident că e poluare în București. Dar, dacă e poluare în București, trebuie să ne uităm și care sunt sursele poluării. Hai să vedem cum s-a construit în București în ultimii 20 de ani. Hai să vedem niște instituții, cum e Agenția pentru Protecția Mediului, care, la fel, e subordonată, ca și Garda de Mediu, Ministerului Mediului și care a dat avize pentru nenumărate construcții pe spații verzi, nenumărate construcții care depășeau, care supraaglomerau străzi, blocuri între case, toate astea. Hai să vedem pe chestiunea de poluare cum controlează chiar Garda de Mediu arderile ilegale din județul Ilfov”, declara Nicușor Dan anul trecut, care sublinia că GNM preferă să amendeze Primăria Capitalei în loc să ia măsuri pe teren, pentru stoparea arderilor ilegale.