Guvernul taie din banii acordați refugiaților ucraineni. Motivele invocate de autoritățile române

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care ar urma să reducă apreciabil sumele alocate pentru ajutorarea ucrainenilor stabiliți de teritoriul României. Nu este vorba doar de reducerea în sine a sumelor, ci de schimbarea cu totul a procedurii de acordare a banilor, trecându-se de la criteriul sumelor acordate pentru fiecare persoană la cel alocării banilor pentru o familie în ansamblul ei.

Peste 100 de milioane de euro cheltuiți pentru refugiații ucraineni

Până acum, ucrainenii refugiați în România beneficiau de un ajutor reglementat prin OUG 15/2022, adoptată pe 27 februarie 2022, la trei zile de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. „Una din măsurile de sprijin instituite de actul normativ menționat a vizat posibilitatea decontării de către persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită şi 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ care urmează să înlocuiască OUG 15/2022.

Pe măsură ce numărul refugiaților a crescut, bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul căruia se fac plățile, a trebuit suplimentat cu bani din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Ultima suplimentare a avut loc chiar în urmă cu o lună, pe 22 februarie, când o hotărâre de guvern a dispus alocarea a 158,1 milioane lei pentru achitarea unor obligații restante față de persoanele care au primit refugiați în locuințele pe care le dețin. În total, pe anul 2022, statul român a plătit 106 milioane de euro pentru cazarea și hrana refugiaților, adică 352.000 de euro pe zi.

Modul în care s-au decontat banii s-a dovedit vulnerabil și la fraudă întrucât, tot în luna februarie, a fost descoperită o rețea din care făceau parte peste 100 de persoane, funcționari publici și persoane private, care au creat un mecanism prin care încasau bani pentru refugiați, fără să aibă dreptul să o facă. Prejudiciul estimat de anchetatori este de nu mai puțin de 2,6 milioane de lei, iar acesta putea fi mult mai mare deoarece membrii rețelei depuseseră documente justificative care le-ar fi adus încă 9,7 milioane lei.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

De asemenea, oficialii guvernamentali au constatat că sumele mari acordate pentru cazare a determinat unii proprietari de locuințe să crească prețul de închiriere astfel încât să încaseze banii la nivelul maxim posibil, lucru care a avut impact negativ asupra întregii piețe imobiliare. „Decontarea cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași, fiind astfel, alimentată piața imobiliară din zonele căutate de persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei și, implicit, la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să acceseze această modalitate locativă”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.

Decontarea cazării și hranei, înlocuită de o sumă forfetară

În acest context, Guvernul susține că este nevoie de o eficientizare a modalității de alocare a sumelor din bugetul de stat, concomitent cu stimularea refugiaților în a-și găsi un loc de muncă astfel încât povara asupra bugetului să scadă. În momentul de față, doar aproximativ 5.000 de ucraineni au locuri de muncă înregistrate oficial. „În lipsa adoptării măsurilor conținute de prezentul proiect de act normativ se ajunge la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea persoanelor care provin din zona de conflict armat din Ucraina”, se mai spune în documentul citat.

Prin noua reglementare, ajutorul pentru refugiați se va acorda pe familie, nu individual, direct beneficiarilor. „Familiile şi persoanele singure (…) beneficiază, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, de o sumă forfetară în valoare de 2000 lei/lună, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov”, prevede proiectul de ordonanță.

Practic, noua reglementare va afecta îndeosebi familiile care, cu cât sunt mai numeroase, cu atât vor primi mai puțini bani pe cap de membru. În schimb, persoanele singure se vor descurca mai bine întrucât veniturile lor vor rămâne aproape la fel. Dacă pe reglementarea veche un refugiat beneficia de aproximativ 1.500 de lei pe lună pentru cazare și 600 pentru hrană, în total 2.100, după noua ordonanță va pierde doar 100 de lei. De asemenea, proiectul ordonanței nu îi vizează pe cei care se află în taberele temporare de cazare.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

După scurgerea celor patru luni, suma forfetară se va acorda în continuare, până la finalul acestui an, însă beneficiarii ei vor avea „acces gratuit la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare.” Practic, acest an va deveni o perioadă de tranziție la capătul căreia refugiații fie vor trebui să-și găsească un loc de muncă, fie vor trebui să se mulțumească doar cu beneficiile oferite de sistemul de asistență socială din România.