România – Ungaria nu este doar un meci. Nu a fost niciodată doar un meci. Indiferent de perioada în care cele două naţionale s-au întîlnit, a fost un moment trăit la intensitate maximă de ambele părţi, de la antrenori, jucători şi pînă la românii şi ungurii de rînd. Pe orice poziţie s-ar afla în clasament, indiferent de conjunctură, oricare ar fi slăbiciunile celor două formaţii, o întîlnire România – Ungaria a stîrnit şi va continua să stîrnească un interes imens, va gîdila orgolii şi, de ce să nu o recunoaştem, va deştepta românul din fiecare dintre noi.
Imboldurile s-au schimbat. Acum aşteptăm jocul cu versuri de genul “Pe ei, pe mama lor!”, în timp ce în urmă cu 15 ani, cîştigam cu îndemnul “În numele mamei şi-al tatălui tău!” în 1999, anul de referinţa din istoria întîlnirilor România – Ungaria, din preliminariile Campionatului European din 2000. Meciul din iunie 1999 a fost precedat de un 1-1 la Budapesta în toamna lui 1998, moment care a însemnat un record absolut al fanilor României la un meci din străinătate, peste 4.000 de români fiind prezenţi pe „Nepstadion”. A fost măcel, la propriu, la Budapesta, ultraşii maghiari, temuţii “skinheads”, făcînd ravagii printre fanii români înainte şi după joc, zeci de maşini şi autocare fiind atacate cu pietre de aceştia.
A fost momentul în care toţi românii aşteptau o mare revanşă, la Bucureşti. Revanşă care, la acel moment, echivala cu prima victorie din istorie împotriva Ungariei într-un meci oficial! Iar marele poet Adrian Păunescu a fost artizanul celei mai fierbinţi nopţi a fotbalului românesc, din afara gazonului. La emisiunea “Meciul Meciurilor”, Păunescu a cîştigat pentru România partida cu ungurii printr-o idee care s-a dovedit absolut genială: convingerea lui Gică Hagi să revină la echipa naţională. În direct pe Antena 1, marele poet l-a “meşteşugit” pe Regele Hagi, l-a atins la coarda sensibilă şi l-a convins să revină în tricoul echipei naţionale. “În acea după amiază, tata mi-a spus că trebuie să îl aducem pe Hagi înapoi la naţională. A compus, pe loc, cîteva versuri care, s-a dovedit apoi, l-au convins pe Hagi să revină. Gică fusese invitat fără să ştie care e motivul. Iar versurile legate de părinţii săi l-au atins la coarda sensibilă pe Hagi şi l-au convins. A fost o seară de neuitat!”, rememorează, astăzi, Andrei Păunescu, fiul poetului şi cel care a cîntat, în direct, versurile compuse de tatăl său.
“Reia bătălia, Întoarce-te Hagi, În numele mamei şi-al tatălui tău! Acum tricolorul, roş galben albastru, îţi cere să vii să-l slujeşti” – vezi mai jos video – au fost versurile cîntecului ce l-au făcut pe Gică Hagi, în lacrimi, să spună cu o voce tremurîndă: “N-am cum să joc, n-am cum să mă reîntorc. Nu m-a convocat Piţurcă!“ Cuvintele Regelui nu apucaseră să îşi piardă ecoul, iar Adrian Păunescu a replicat: “Piţi, ne auzi?” Iar de la celălalt capăt al telefonului, pentru prima oară, se afla Victor Piţurcă. Fără orgoliu! “Gică, eşti convocat!” Aplauzele din studio au fost imediat urmate de vocile a 100 de fani care s-au strîns în faţă la Antena 1, convinşi că vom bate Ungaria cu Gică în teren: “Hagi, nu ceda, batem pe Ungaria!”
VEZI VIDEO cu momentele cheie ale emisiunii din primăvara anului 1999:
http://youtu.be/nsKO6RNucG0
Iar la meciul din iunie, 25 de mii de români care au umplut stadionul Ghencea, în timp ce alte zeci de mecii au tînjit, fără succes, după un bilet de intrare la meci. Gică Hagi a fost magistral. S-a distrat cu ungurii, a făcut spectacol total, ca în 1994, iar fiecare mîngîiere a mingii a fost însoţită de valuri şi urale ale tribunei. România a învins Ungaria, fanii au fost fericiţi şi exuberanţi ca niciodată, au făcut valuri, au cîntat şi au aprins, la final, făclii. În numele mamei. Şi-al tatălui. Şi-al Regelui care azi ne lipseşte din teren. Nu ne lipseşte şi speranţa că astăzi România va face un meci de referinţă, aşa cum a fost cel din 1999.
Hai România!