News

Headhunter de România sau ce este recrutarea inversă. Oamenii care caută joburi pentru manageri

Tot mai mulți manageri români își angajează headhunteri pentru a-și regândi și controla cariera în era algoritmilor.
28.02.2026 | 10:05
Headhunter de Romania sau ce este recrutarea inversa Oamenii care cauta joburi pentru manageri
Sorina Faier și Petronela Sănduleasa, doi dintre headhunterii din România
ADVERTISEMENT

Dacă majoritatea dintre noi petrecem luni întregi căutând un loc de muncă sau încercând să-l schimbăm pe cel actual, managerii de top fac exact opusul: își angajează specialiști care să le caute lor cele mai bune oferte pentru poziții și proiecte noi. Cei contractanți de manageri sunt headhunteri. FANATIK a aflat o parte din secretele acestei activități exclusiviste și mai puțin cunoscută.

Cei care contractează persoane care să le caute locuri de muncă

Dacă, în mod normal, companiile erau cele care căutau oamenii, acum se întâmplă și invers. Nu este un fenomen generalizat, ci vorbim despre cazuri punctuale, în special persoane cu experiență de top management, care fie au fost afectate de restructurări, sunt „obosite” profesional și își doresc o schimbare, fie vor pur și simplu să identifice oportunitățile din piață și au nevoie de consiliere.

ADVERTISEMENT

Nu în ultimul rând, oamenii vor să aibă mai mult control asupra modului în care sunt percepuți profesional de către piață, de la concurență până la companii partenere. Nu vor să fie simple „aplicații într-un flux automat”, ci povești în desfășurare, cu contexte, nuanțe și potențial – lucruri care nu încap într-un formular.

Algoritm și, mai apoi, omul

Piața muncii din România s-a schimbat mai repede decât au apucat oamenii să-și modifice reflexele. Acum câțiva ani, interviurile semănau mai mult cu întâlniri de cunoaștere, discuțiile erau directe, iar schimbarea jobului venea natural, în urma unor conversații reale. Astăzi, în multe procese, ai senzația că cineva s-a gândit mai întâi la algoritm și abia apoi la om, declară, pentru FANATIK, Petronela Sănduleasa, Senior People & Culture Executive @ Art 4 People.

ADVERTISEMENT

Conversațiile din ultimele luni cu candidații i-au confirmat că nu este doar o percepție izolată. Un fost coleg, cu ani buni de experiență, a sunat-o și i-a spus direct: „Aș vrea să mă reprezinți, contra cost, într-un proces de identificare a unor noi opțiuni profesionale”. Nu era vorba despre urgență sau salariu, ci despre nevoia de a fi văzut corect într-un proces care, după cum spunea el, îl făcea să se simtă invizibil, povestește Petronela Sănduleasa.

ADVERTISEMENT

„Procesele au devenit atât de impersonale, încât simt nevoia unui dialog real și a unei prezentări calibrate nu doar pe cerințe tehnice, ci pe cine sunt eu ca om și profesionist”, mai explica aceasta. De aici începe discuția despre recrutarea inversă: situațiile în care candidatul își „angajează” un profesionist pentru a-l reprezenta în fața pieței. În România nu vorbim încă despre un trend consolidat, cu volume mari și constante, ci despre cazuri punctuale, dar relevante, care arată dorința oamenilor de a avea mai mult control asupra modului în care sunt percepuți profesional.

Piața, nepregătită pentru schimbare

La rândul ei, Sorina Faier, fondatoarea companiei Elite Searchers, specializată în recrutarea de top și middle management, afirmă că, în România, recrutarea inversă nu este încă un serviciu consacrat sau standardizat, ci mai degrabă un fenomen aflat în creștere, vizibil în ultimul an.

ADVERTISEMENT

„În cazul nostru, pot spune că numărul solicitărilor din partea candidaților aproape s-a dublat, însă vorbim despre cereri punctuale, nu despre un trend matur de piață. Piața nu este încă pregătită pentru acest tip de serviciu ca model contractual clar, iar majoritatea firmelor de recrutare, inclusiv noi, lucrează exclusiv pentru companii”, a declarat, pentru FANATIK, Sorina Faier.

Headhunterii sunt contractați, în mod clasic, de companii pentru poziții de top și middle management, roluri critice sau sensibile: directori, manageri de departamente, poziții strategice sau de nișă. „În paralel, se observă tot mai des candidați seniori care ne contactează direct, însă nu pentru recrutare propriu-zisă, ci pentru consiliere: feedback de piață, direcții posibile, validarea unor opțiuni de carieră”, spune Sorina Faier.

Blocaj profesional

Printre cei care apelează la headhunters se află manageri sau specialiști seniori aflați în momente de blocaj profesional, restructurare sau epuizare. „În aceste cazuri, rolul nostru nu este de a ‘vinde’ un job, ci de a oferi claritate și orientare: cum arată piața, ce opțiuni sunt realiste, ce competențe sunt transferabile, unde există cerere reală. Este mai degrabă un dialog de consiliere profesională decât un proces de recrutare”, explică aceasta.

În recrutarea clasică pentru companii, un proces poate dura între două și patru luni, uneori mai mult pentru poziții executive. În zona de consiliere sau outplacement vorbim despre discuții de clarificare profesională, feedback obiectiv despre piață, recomandări de repoziționare și sprijin în structurarea mesajului profesional (CV, profil, abordare). Nu este un proces rapid și nici unul standardizat.

Posturi hibride

Tot mai des nu mai vorbim despre roluri „pure”, ci despre posturi hibride, aflate la intersecția dintre domenii: tehnologie și finanțe, product management și analiză de date, dezvoltare software și securitate cibernetică, operațiuni și transformare digitală. Businessurile par să caute intersecții, nu trasee liniare de carieră, iar aceste combinații sunt greu de identificat prin recrutare bazată doar pe anunțuri.

Există și o componentă internațională diferită de valul clasic „plecăm din țară”. Tot mai multe companii din afara României își deschid sau extind operațiunile aici și caută management și specialiști locali. În același timp, profesioniști din România sunt recrutați pentru roluri regionale sau globale, lucrând în echipe distribuite, dar rămânând fizic în țară. „Străinătate” nu mai înseamnă doar relocare, ci și impact internațional exercitat din România.

Câștiguri de zeci de mii de euro

Serviciile firmelor de executive search sunt plătite exclusiv de companii, nu de candidați. Onorariile variază, în general, între două și patru salarii brute lunare ale poziției recrutate, în funcție de nivelul rolului și complexitatea căutării. Pentru poziții de top management sau roluri executive critice, sumele pot ajunge la 30.000 – 40.000 de euro per rol, uneori chiar mai mult în cazul pozițiilor foarte rare sau cu responsabilitate regională.

În modelele de recrutare inversă, candidații plătesc fie o taxă fixă pentru un pachet de servicii (clarificarea profilului, rescriere CV, identificarea companiilor țintă, pregătire pentru interviuri), fie un onorariu pentru o perioadă de însoțire și reprezentare discretă.

Durata unui proces de căutare depinde de complexitatea rolului. Pentru poziții de management, o căutare bine structurată poate dura între o lună și trei luni până la acceptarea ofertei. Pentru roluri foarte nișate sau de top management, proiectele pot dura considerabil mai mult.

„Nu este un sprint, ci un proces de construcție”, concluzionează Petronela Sănduleasa.