Statistiticile anunță că România este în topul țărilor europene când vine vorba de numărul de infecții cu virusul hepatic, fie că este vorba de varianta B sau C. Mai mult, statisticile anunță că, în lume, la fiecare 30 de secunde, un om moare din cauza hepatitelor virale, iar 9 din 10 nici nu știu că au virusuri care pot duce la ciroză și cancer hepatic.
O serie de acțiuni au fost organizate în Săptămâna Hepatitei, iar pe 28 iulie, de Ziua Mondială a Luptă Hepatitei, 6 clădiri emblematice au fost iluminate arhitectural, printre care și cel mai mare spital din România, Spitalul Universitar de Urgență București.
Spitalul Universitar de Urgență București, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, Universitatea Ovidius din Constanța, Consiliului Județean Constanța și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova au fost iluminate în albastru, pentru a atrage atenția că oamenii ar trebui să se testeze și să se trateze de virusul hepatitic B și C.
Prof. Univ. Dr. Florin Cătălin Cîrstoiu, decan al Facultății de Medicină și manager al SUUB a dezvăluit că implicarea spitalului pe care îl conduce este una cât se poate de mare în cadrul programului de luptă împotriva hepatitelor virale.
“Spitalul Universitar de Urgență București este un exemplu de bune practici în diagnosticul, tratamentul și monitorizarea hepatitelor virale, atât a hepatitei B, cât și a hepatitei C. Spitalul Universitar, prin corpul său medical, un corp profesoral, un corp academic încearcă să impună, la nivel național, linii noi de tratament, linii noi de diagnostic și să fie un model pentru spitalele mai mici, pentru spitalele care culeg informații prin prisma ghidurilor și protocoalelor care să confere buna practică medicală în domeniul hepatitelor virale.
Spitalul Universitar de Urgență București și Facultatea de Medicină sunt promotorii unor linii noi în diagnostic și tratamentul pentru hepatitele virale, dar, în egală măsură sunt și un bastion al luptei împotriva acestei importante probleme de sănătate publică din România”, a spus Prof. Univ. Dr. Florin Cătălin Cîrstoiu.
De altfel, pentru a marca proiectul de combatere al bolii, Spitalul Universitar a proiectat, în seara zilei de 28 iulie, o serie de mesaje pe fațadă, iluminarea clădirii de 14 etaje fiind una specială: “Hepatita nu așteaptă! Tratamentul îți poate salva viața!”.
Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe, președinte Romanian Association for Liver Diseases (RoALD) a explicat că, la ora asta, hepatitele virale pot fi tratate.
”Hepatita nu este o stigmă și nu este o sentință. În 2021 hepatita virală este o boală vindecabilă sau controlabilă pe termen lung prin terapii antivirale, inovatoare, disponibile si compensate în România. Pentru a ști dacă suntem infectați este nevoie de testare. Testați-vă, tratamentul vă poate salva viața”, spune Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe.
Campania adresată populației generale, medicilor și autorităților a fost organizată de Romanian Association for Liver Diseases (RoALD), afiliată și sub egida SRGH, în parteneriat cu UMF Carol Davila București, Spitalul Universitar de Urgență București, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF), Consiliul Județean Constanța și Campusul Universitar Universitatea Ovidius Constanța, UMF Grigore T. Popa Iași, UMF și Spitalul Județean Craiova.
Hepatitele virale reprezintă o boală silențioasă, un ucigaș tăcut, o boală infecțioasă care se transmite de cele mai multe ori prin sânge. În cazul hepatitei, o perioadă lungă de boală care nu are simptome duce către ciroză și cancer hepatic și grăbește decesul.
Un studiu din 2019 privind prevalenţa cazurilor de hepatite virale B şi C în Uniunea Europeană a concluzionat că ţările din sudul şi din estul UE înregistrează mai mulţi pacienţi cu aceste afecţiuni decât cele din nordul sau din vestul continentului.
România era pe primul loc la cazurile de hepatită virală B înregistrate în rândul populaţiei generale, cu 4,4%, la polul opus fiind Irlanda, cu numai 0,1%. În cazul hepatitei virale C, ţara noastră se clasează pe locul al doilea, după Italia. În România, prevelenţa HCV este de 3,2%, faţă de 2.2% în Grecia, 2% în Slovacia şi 0,1% în Belgia.