Parlamentul ar putea intra în conflict deschis cu organizațiile de mediu care se opun de ani de zile construirii de hidrocentrale pe râurile de munte din cauza impactului pe care acestea le au asupra ecosistemului.
Social-democrații susțin ca hidrocentralele, unele deja într-un stadiu avansat de constucție, să nu aibă nevoie de studiu de impact asupra mediului, iar terenurile pe care sunt construite să fie scoase din ariile naturale protejate.
Miza principală a acestui proiect de lege este finalizarea a trei hidrocentrale pe râul Jiu, pentru care ONG-urile ecologiste au obținut în instanță blocarea lucrărilor.
Proiectul inițiat de PSD survine ca urmare a dezbaterilor din sesiunea parlamentară trecută din cadrul comisiei de anchetă privind creșterea prețurilor la energie. Social-democrații susțin că o scădere a importurilor de energie la prețuri mari ar putea fi obținută inclusiv prin noi unități de producție interne, mai exact construirea de hidrocentrale ale căror proiecte au fost aprobate înainte de 29 iunie 2007.
Pentru a preîntâmpina obiecțiile activiștilor de mediu care au acuzat că s-a construit ilegal în arii naturale protejate, PSD vrea ca respectivele terenuri să fie scoase cu totul din ariile respective.
„Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate, iar între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă tampon cu o lățime minimă de 100 metri”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Astfel, s-ar introduce o reglementare similară celei pentru exploatările miniere pentru care s-a acordat licență de concesiune înainte de data de 29 iunie 2007, când a fost legiferată instituirea ariilor naturale protejate.
Mai mult, PSD susține ignorarea cu totul a impactului acestor construcții asupra mediului, propunând și o modificare a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice private asupra mediului în sensul instituirii unei excepții pentru hidrocentrale.
În momentul de față, asemenea excepții sunt permise doar proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență.
„Prin introducerea celor două modificări legislative anterior menționate se facilitează realizarea cu celeritate a proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de executare, cu efectul dorit al creșterii capacității de producție”, afirmă inițiatorii.
Proiectul a fost anunțat ca o prioritate legislativă a PSD încă de la începutul acestei sesiuni, pe motiv că ar reprezenta o îmbunătățirea a situației energetice a României.
Intenția PSD a provocat nervozitate printre activiștii de mediu, unul dintre aceștia fiind Laurențiu Ciornei, cercetător științific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române și fondator al asociației Alianță pentru Pădure.
„E un lucru grav dacă încep din nou să facă aceste lucruri pentru că s-a dovedit că pagubele înregistrate de natură sunt mult mai mari decât beneficiile pe care le putem obține din valorificarea economică a resursei de apă.
Ne gândim că pe acele râuri sunt pești precum păstrăvul care are nevoie, când își depune icrele, să urce pe cursul râului ca să depună icrele cât mai aproapte de izvoare. Dacă drumul lui este barat de tot felul de construcții fără ca acestea să aibă acele scări în lateralele barajelor, atunci specia este pe cale de dispariție pentru că nu poate depune icrele într-o apă adâncă, una care băltește.
Atunci dezastrul provocat de în ariile protejate de construcțiile antropice este incomensurabil și nu se justifică nici din punct de vedere economic, nici din cel al dezvoltării durabile ca să lăsăm celor care vin după noi o natură cât mai aproape de stadiul ei de biodiversitate”, a declarat, pentru FANATIK, Laurențiu Ciornei.
Acesta consideră că actuala criză energetică nu ar trebui folosită ca justificare pentru daunele aduse ecosistemelor, fiind necesare alte soluții decât cele menționate în proiectul de lege.
„Natura își revine mult mai greu decât ne închipuim noi. O pădure tăiată la ras revine la starea ei în 60-70 de ani și nu avem timp pentru așa ceva”, a exemplificat Ciornei.
În ce privește hidrocentralele de pe râul Jiu de la Bumbeși, Dumitra și Livezeni, fondatorul Alianței pentru Pădure crede că pagubele aduse ecosistemului din zonă au avut loc deja, înainte ca Green Peace și alte ONG-uri să obțină în instanță blocarea proiectelor pentru că nu aveau studii de impact asupra mediului.
În aceste circumstanțe, ar trebui găsită o soluție astfel încât Hidroelectrica să poată finaliza investițiile deja făcute fără să producă și alte daune suplimentare.
„Acolo oricum răul a fost făcut. Ar trebui găsit acolo, cu specialiști în biologie, silvicultură, în economie, în ingineria hidrotehnică un compromis, o soluție care să avantajeze ambele părți. Construcția oricum s-a făcut. Dacă debitul râului Jiu permite funcționarea acele hidorcentrale fără să impieteze din nou mediul sau să provoace secarea Jiului pe anumite porțiuni, eu zic că ar fi bine ca acea investiție să fie finalizată”, crede Ciornei.
În lipsa unei soluții convenabile pentru toată lumea, bazată pe o evaluare științifică a situației, există riscul ca Hidroelectrica să obțină tot în justiție finalizarea proiectului, dar în condiții care vor afecta și mai mult ecosistemul din zonă.
„Cu o soluție neconformă din punct de vedere al mediului, toată lumea va avea de suferit, adică mediul deja este degradat și nici investiția nu va fi recuperată (…)
„Nu trebuie adoptate soluții într-un moment de emoție pe care ți-o crează un animal rănit sau un arbore doborât. Trebuie să ne bazăm doar pe un studiu științific concludent. Sunt foarte multe persoane înscrise în ONG-uri care au interese și spun că acolo nu trebuie să se mai construiască”, a mai spus Laurențiu Ciornei.
Subiectul hidrocentralelor de pe râul Jiu a provocat controverse aprinse în contextul în care Hidroelectrica ar fi investit în acest proiect suma de 175 milioane de euro, potrivit G4Media. Argumentul este legat de faptul că proiectele ar fi fost demarate înainte ca zona să devină arie naturală protejată, iar investiția este aproape finalizată.
În schimb, unele ONG-uri susțin că impactul asupra mediului va fi major, inclusiv prin secarea unor porțiuni din albia râului.