Aflat în arest preventiv de mai bine de șase luni, Horațiu Potra (56 de ani) a deschis o acțiune la Judecătoria Mediaș prin care solicită daune contractuale din partea CEC Bank. Șeful mercenarilor din Congo cere repararea prejudiciului produs de conducerea instituției bancare, care la finalul anului 2024 i-a închis mai multe conturi în care se regăseau aproximativ 500.000 de euro.
Procesul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Mediaș la data de 25 martie 2026 iar printre reclamanți se află, pe lângă Horațiu Potra, mai multe firme pe care acesta le deținea la data respectivă. Este vorba despre: AO Futuro SRL, GPH Legion Africa Role SRL, Ralfrole SRL, precum și Asociația ”Românii care au activat în Legiunea Străină” sau Potra Horațiu PFA. CEC Bank SA și CEC Bank – Agenția Mediaș sunt pârâți în litigiul care are ca obiect ”acțiune în daune contractuale” și care are stabilit primul termen la data de 9 iunie 2026.
Acțiunea în daune contractuale reprezintă o formă a unui litigiu bancar prin care clientul solicită despăgubiri ca urmare a faptului că instituția nu și-a respectat anumite obligații din contract. Cel mai frecvent, astfel de litigii se referă la comisioane neprevăzute sau abuzive, modificări ale dobânzii în afara termenilor contractuali sau chiar executarea silită fără respectarea prealabilă a procedurilor.
În cazul lui Horațiu Potra, acțiunea vine ca urmare a închiderii unui număr de 15 conturi ale firmelor și ale sale personal, pe motiv de ”riscuri legale de fraudă, de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului”. Acesta este argumentul invocat de reprezentanții CEC Bank la data de 4 octombrie 2024, atunci când au fost blocate conturile. Ulterior, pe 4 decembrie 2024, cu două zile înainte ca CCR să ia decizia de anulare a rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, CEC Bank a închis definitiv conturile.
În afară de fraudă, spălare a banilor și finanțare a terorismului, banca a invocat și ”riscuri reputaționale sau de încălcare a regimurilor naționale sau impuse de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite, SUA sau Marea Britanie”. CEC Bank susține că măsurile de blocare, respectiv de închidere a conturilor, au fost legale și în conformitate cu Condițiile Generale de Afaceri, pe care toți clienții, inclusiv Horațiu Potra, trebuie să și le asume în momentul în care devin clienți.
„În cazul identificării unor riscuri semnificative privind desfășurarea relației de afaceri cu Clientul, Banca poate închide conturile fără a fi necesară notificarea prealabilă, cu înștiințarea ulterioară imediată a clientului, fără a fi necesară respectarea vreunui termen sau îndeplinirea vreunei formalități prealabile și fără intervenția unei instanțe judecătorești”, se arată în răspunsul reprezentanților CEC Bank la acuzațiile mercenarului.
În mod obișnuit, o bancă nu poate confisca banii unui client chiar dacă aceasta decide blocarea și chiar închiderea conturilor. În astfel de cazuri, băncile sunt obligate să notifice clientul cu 30-60 de zile pentru ca acesta să-și retragă banii. În cazul în care clientul nu acționează la timp, banii sunt mutați într-un cont intern de tranzit al băncii, de unde acesta să-i poată retrage pe baza actelor de identitate.
În cazul unor suspiciuni de fraudă sau spălare de bani, lucrurile se complică. Astfel banca nu poate elibera sumele din conturi dacă proprietarul lor este subiectul unei anchete penale. Banii rămân indisponibilizați până când procurorii sau judecătorii decid confiscarea sau returnarea lor.
Cei de la CEC Bank susțin, însă, că Horațiu Potra a fost informat din timp despre deciziile luate, încă din luna octombrie.
„Reclamanţii au fost rugați sa se prezinte la oricare dintre ghișeele unităților CEC Bank SA pentru a li se restitui soldurile creditoare rezultate din închiderea conturilor, sau să transmită băncii până la data de 04.12.2024 numărul de cont și banca la care aceștia dorește sa le fie transferate disponibilitățile bănești existente în conturile curente deschise la CEC Bank S.A.
În consecință, sumele existente în conturi nu sunt indisponibilizate de bancă, ci ele pot fi ridicate sau transferate de către reclamanți în conturile deținute la alte instituții bancare. Banca nu poate fi responsabilă pentru eventualele prejudicii suferite de reclamanți, câtă vreme aceștia aveau și au în continuare posibilitatea de a-și retrage/transfera sumele din conturi, putând apoi să se dispună liber de acești bani, însă aleg să nu o facă”, arătau reprezentanții CEC Bank la finalul lunii anului 2024.
Horațiu Potra s-a mai judecat cu CEC Bank, contestând decizia de închidere a celor 15 conturi bancare, însă a pierdut procesul definitiv în ianuarie 2025. De data aceasta, mercenarul nu mai cere redeschiderea conturilor ci solicită despăgubiri pe motiv că instituția nu și-a respectat partea ei de înțelegere contractuală.
Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru tentativă la comiterea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, incitare la violență și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, într-un dosar în care mai apar Călin Georgescu precum și mai mulți mercenari.
O altă anchetă disjunsă din prima vizează posibile fapte de evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani. Dosarul aflat la Parchetul General are nevoie de acordul Emiratelor Arabe Unite, de unde Potra a fost extrădat în 2025, pentru a putea fi instrumentat.
În această cauză, lui Horațiu Potra i s-au instituit măsuri de sechestru asupra unui număr de 12 proprietăți și a unor valori uriașe: 26 de milioane de lei și 28 de kilograme de aur. În mai 2026, Tribunalul Sibiu a decis ridicarea sechestrului de pe întreaga avere a șefului mercenarilor, hotărârea fiind definitivă.