Celebra stațiune Costinești, cunoscută drept stațiunea tineretului, a fost atestată pentru prima oară în anul 1897. Are o suprafață de 20.280 km pătrați și o populație de circa 3.100 de locuitori, potrivit recensământului din 2021. Inițial, comuna Costinești a luat ființă, propriu-zis, în anul 1949, odată cu inaugurarea primei tabere pentru elevi. Fluxul tot mai mare de turiști, în mare majoritate tineri, a determinat și creșterea rapidă a stațiunii.
Numele stațiunii provine de la un politician influent care, spune istoria, ar fi contribuit la dezvoltarea economică a României moderne. Emil Costinescu, de profesie finanțist, fost primar al Capitalei și fost ministru de Finanțe, a fost cel ce a dat numele celebrei stațiuni de pe litoral. Costinescu a fost jurnalist, iar în 1880 a devenit unul dintre fondatorii Băncii Naționale a României, fiind și director al instituției ani la rând. Mare latifundiar, Emil Costinescu și-a cumpărat o moșie la malul mării, exact pe locul viitoarei stațiuni a tineretului.
Fostul ministru a colonizat zona, populată atunci de germanii dobrogeni. Numărul gospodăriilor a crescut treptat, pornind de la 48 ale germanilor, iar teritoriul s-a extins rapid, primind numele proprietarului – Costinești – în 1949. După ce germanii s-au retras în țara lor de baștină, românii veniți aici au continuat dezvoltarea. Din punct de vedere istoric, pe locul unde este acum stațiunea au fost, de-a lungul timpului, mai multe așezări străine, printre care grecești, turcești și germane. Pe vremea bizantinilor, localitatea se numea Stratoni, apoi a primit numele de Mangeapunar.
Odată cu primirea denumirii oficiale a luat naștere și prima tabără destinată pionierilor, moment ce a coincis cu debutul stațiunii. Un deceniu mai târziu a fost deschisă și tabăra internațională a studenților. Panglica a fost tăiată atunci de Ion Iliescu, lider la acea vreme a studenților comuniști. Stațiunea a continuat să se dezvolte, apărând cantine, vile și căsuțe de vacanță. În 1971 apare și teatrul de vară, dar și Clubul Central. La scurt timp după Revoluție, capacitatea stațiunii Costinești era de 60.000 de tineri.
„Costineștiul a fost locuit din cele mai vechi timpuri, și pe vremea grecilor, colonizările elene, și pe vremea Imperiului Otoman. Istoric, a fost o localitate permanentă de vreo 2000 și ceva de ani. A început să se dezvolte turistic în anii 50′, în timpul comunismului, cu tabere de pionieri, tabere internaționale, așa au hotărât autoritățile, ca Costineștiul să fie destinația tineretului. În anii 60′ – 70′ a început să se construiască mult mai mult, hoteluri, vile turistice”, afirmă Traian Bădulescu, jurnalist de turism, pentru FANATIK.
În Costinești nu poți vedea doar Marea Neagră, ci și alte atracții. Aici există mănăstirea de măicuțe „Sfânta Elena de la Mare”, situată la 3 km de Schitu. O altă atracție, devenită chiar simbolul stațiunii Costinești, este epava Evanghelia. Vasul grecesc care aducea portocale la Constanța a eșuat în 1960 și delimitează acum zona de nord a stațiunii.
Simbol important al stațiunii, Obeliscul din Costinești a fost inaugurat în 2006, înlocuind vechiul monument distrus de inundațiile din 2005. Pe lângă acestea există și discotecile care, în trecut, erau pline de tineri care se distrau de minune la malul mării. Vox Maris, Disco Ring, White Horse sau Tineretului sunt doar câteva discoteci care animau nopțile din Costinești.
Anii au trecut, iar stațiunea a continuat să se modernizeze, însă până la un punct. În jurul anilor 2000, stațiunea și-a pierdut din strălucire. A apărut fenomenul „manelizării”, care a adus un renume nu foarte fericit stațiunii care, odinioară, era frecventată de studenți dornici să se relaxeze după un an greu de studiu. Infrastructura a avut și ea de suferit, iar celebra stațiunea a devenit „Cenușăreasa” litoralului românesc.
„Înainte, stațiunea fițelor era Mamaia. Vama Veche e nonconformistă. Sunt cumva la extreme. Nu toți au bani de Mamaia și nu toți vor nonconformismul din Vama Veche. Dar adevărata stațiune a tinerilor e Costineștiul. În anii 2000, Costineștiul s-a îndepărtat de spiritul acela studențesc. E o stațiune care s-a reinventat, chiar dacă a trecut prin drame. A avut ceva probleme de imagine, și e păcat, pentru că, în anii 80′, era stațiunea tinerilor care ascultau Holograf, Iris, Compact, muzică de calitate. Avea și discotecile mari, Ring și Vox Maris”, mai susține reprezentantul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT).
După ani la rând în care investițiile s-au concentrat spre alte zone de la Marea Neagră, Costineștiul a revenit în atenția celor care aveau puterea de a schimba ceva, începând cu administrația locală și până la Ministerul Turismului și al Mediului.
În Costinești s-au investit, în ultimii patru ani, circa 350 de miliarde de lei. În această sumă a intrat reabilitarea și modernizarea infrastructurii, ce cuprinde 17 kilometri de drumuri, rețele de apă și canalizare, modernizarea unităților școlare, construirea unei biserici, împădurirea a 30 de hectare în zona de sud și amenajarea unei gropi de gunoi ecologice care deservește nevoile mai multor localități de pe litoral, printre care Agigea, Techirghiol, Eforie Nord si Sud, Tuzla, 23 August si Neptun-Olimp.
Și următorii patru ani se anunță ambițioși din punct de vedere al investițiilor, după cum se arată pe pagina de internet a primăriei din Costinești. Acest program include extinderea zonelor rezidențiale în zona de nord a stațiunii cu 35 de hectare, dar și în zona de sud cu 30 de hectare. Primăria va fi cea care va finanța realizarea infrastructurii rutiere și rețelele de apă, canalizare și electrice. Valoarea este estimată la circa 250 de miliarde de lei. Se anunță inclusiv construirea unui port turistic în zona de nord pentru 8 milioane de euro, reabilitarea țărmului pe trei kilometri de-a lungul plajei și multe alte facilități de care se vor putea bucura atât locuitorii, cât și turiștii.
Experții din turism susțin că stațiunea Costinești nu va mai fi „Cenușăreasa litoralului”, ci va renaște din propria cenușă prin investiții. De asemenea, Costinești are potențial să devină, în viitor, un hub al studenților doritori de dezvoltare personală.
„Costineștiul a încetat să mai fie Cenușăreasa litoralului românesc. Eu cred că va fi principala revelație a litoralului. Și proprietarii de pensiuni sunt foarte încrezători în viitorul stațiunii. S-ar putea reface și taberele, bineînțeles, la nivelul anului 2025. Erau foarte bune pentru elevi. Poate și evenimente frumoase și, de ce nu, pe partea de conferințe pentru studenți și tineri. Conferințe educaționale, dezvoltare personală, pentru cei ce doresc să se lanseze într-un domeniu, dar să devină o stațiune etalon pentru tineri”, a mai afirmat Traian Bădulescu, pentru FANATIK.
În momentul de față se lucrează intens la înnisiparea plajei din Costinești. Este vorba despre 26 de hectare de plajă nouă, comparativ cu cele două hectare, cât există în prezent. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a mers recent pe șantier pentru a vedea cum se desfășoară lucrările. El a explicat că lucrările se vor sista pe perioada sezonului estival, pentru ca turiștii să nu fie deranjați de utilaje. Odată cu încheierea sezonului, muncitorii vor reveni pe șantiere, însă plajele nu vor fi și amenajate.
„Se lucrează la plaje, mai ales în zona de sud a stațiunii, la vestitul simbol al Costineștiului, Obeliscul. Vor fi plaje lărgite până în sezon, dar în 2026 vor fi toate lărgite. Dar concesionările, adică beach bar-uri, localuri, să fie administratori ai plajelor, se vor face în 2026. Mamaia a fost perla litoralului până în 2014 – 2015. Apoi s-a început lărgirea plajelor. Începând de la Eforie, până la stațiunile ce țin de Mangalia, s-a dezvoltat, mai ales pentru familii. Anul trecut aveam, pe litoralul românesc, 51 de hoteluri all inclusive, acum avem 54”, a conchis expertul în relații publice.
Din 2026, turiștii din țară, dar și din străinătate, se vor putea bucura de o plajă nouă. Aceasta va fi mai mare și mai bine întreținută, fiind sprijinite și micile afaceri ce pot apărea pe faleza stațiunii.