I se spunea „Veneția României”. Orașul pitoresc pe care țara noastră l-a pierdut

Orașul Vâlcov era în trecut recunoscut ca și „Veneția României” și este unul dintre cele mai pitorești ținuturi din Delta Dunării. Este de o frumusețe aparte, însă localnicii nu sunt descriși drept cei mai primitori oameni.

Orașul căreia i se spunea „Veneția României”

Vâlcov este unul dintre cele mai pitorești orașe din Delta Dunării și este străbătut de canale navigate de localnici chiar până în dreptul caselor. Între anii 1918-1940 şi 1941-1944, se regăsea pe harta României, în județul Ismail, însă acum aparține Ucrainei.

Un raport statistic de mișcare a porturilor României  şi efectivul vaselor marinei comerciale pe anul 1931 arată că Portul Vâlcov se afla la doar 18 kilometri distanță de mare, fiind izolat de restul țării și recunoscut pentru produsele tradiționale.

„Vâlcovul este străbătut în lungime şi în lăţime de canale interioare. Pescarii vin cu vasele până în dreptul casei lor. Acest lucru dă un aspect pitoresc, iar de jur-împrejur, Vâlcovul este limitat de dune mari de nisip.

Digi24.ro

„Simion e o hienă”, spune Becali, care dezvăluie despre cum l-a susținut financiar pe liderul AUR. „Oamenii trebuie să știe adevărul”

În oraş există primărie, comisariat de poliţie şi oficiu telefonic-telegrafic-poştal, iar în port, căpitănie, pluton de grăniceri, vamă. Pentru vasele de curse de mărfuri şi pasageri există agenţia N.F.R. a statului şi S.R.D. particulară”, se arată în monografia porturilor, conform adevărul.ro. 

Tot despre localitatea supranumită „Veneția României” scria și  dr. R.I. Călinescu în „Cartea Dunărea, călăuza turistică“, în anul 1935. „Vâlcovul este un târguşor ciudat, clădit în parte pe un grind de nisip, în parte pe apă, străbătut la marginea de răsărit de un mare canal principal – Belgaroschi. Și tăiat în toate părţile de canale mai mici, pe care alunecă încet, pe sub podeţe de lemn înălţate pe stâlpi, bărci pescăreşti pline cu peşte, conduse de oameni bărboşi, îmbrăcaţi în cămăşi roşii, vărgate cu negru, care merg pe aceste canale interioare până la casele lor.

Digisport.ro

Imagini memorabile la Opera Română: Ilie Năstase a urcat cu un scaun pe scenă. Nimeni nu anticipa ce urmează

Pentru acest motiv Vâlcovul a fost numit Veneţia României, pentru că pe aceste canale circulă bărcile cum ar circula gondolele pe canalele Veneţiei sau nişte trăsuri pe străzile unui oraş obişnuit“, spune specialistul.

Locuitorii orașului nu acceptă tainele bisericii

Partea cea mai interesantă, de departe, a orașului Vâlcov sunt locuitorii: lipovenii care trăiesc și în Dobrogea și Basarabia. Ei sunt, de fapt, ruși sau muscali care au au ajuns în aceste zone fie din cauza persecuțiilor religioase rusești de pe vremuri fie au fugit din calea milităriei și a robiei.

„Lipovenii sunt de două categorii: popovţii (cu popă) şi bezpopovţii (fără popă). Popovţii sunt lipovenii care nu admit preoţia şi cele şapte taine ale bisericii ortodoxe păstrând numai taina botezului care poate fi însă pacticată la ei şi de mireni, bărbaţi sau femei.

Ei nu recunosc căsătoria religioasă, impunându-şi o viaţă celibatară, trăind însă împreună, bărbaţi şi femei. Mai sunt şi alte secte care nu admit Biblia, beau lapte în timp de post, nu cred în sfinţi şi icoane, resping serviciul religios, semnul crucii, îngenuncherea şi chiar lăcaşul bisericesc“, a scria dr. R.I. Călinescu.

Totodată, locuitorii din Vâlcov sunt descriși ca fiind destrăbălați, mânați de beție și de incest. „Mai ales incestul roade crunt temelia familiei şi e neîncetat cauza unor drame sângeroase. El este viţiul care dă naştere la numeroase obiceiuri destrăbălate. De pildă, lipovenii au obiceiul străvechiu de a-şi căsători băieţii la o vârstă fragedă, începând de la 13 ani, cu scopul de a aduce în casă o gospodină mai mult.

Părintele familiei este stăpânul absolut al copiilor săi, ba chiar îşi permite să trăiască cu nurorile sale, păcat ce adesea se termină cu ceartă şi bătaie între tată şi fiu şi chiar cu uciderea tatălui“, povestește dr. R.I. Călinescu.

Mai mult decât atât, pentru a evita beția, cărțile bisericești îi îndemna pe lipoveni să bea ceai, motiv pentru care există numeroase ceainării în Vâlcov. Iar pentru a nu cădea în păcatul incestului, pe vremuri, erau sfătuiți să se castreze, purtând numele de scopiți.