News

Iarna protestelor. Europa iese în stradă. Guvernele statelor UE adoptă legi împotriva grevelor

Statele din Europa se confruntă cu un val de proteste pe care încearcă să le reprime. Rând pe rând, țările înăspresc legislația contra nesupunerii civile.
03.02.2023 | 12:36
Iarna protestelor Europa iese in strada Guvernele statelor UE adopta legi impotriva grevelor
Foto: hepta, Facebook Federația Sanitas din Romania / Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Debutul regimului guvernării conduse de Giorgia Meloni a fost deconcertant. Pe 31 octombrie 2022, mii de oameni au fost lăsați să se adune pentru a sărbători centenarul Marșului lui Mussolini asupra Romei, la locul său de naștere din Predappio.  În aceeași perioadă, poliția a bătut studenți care protestau împotriva unui eveniment la care participau membri ai partidului lui Meloni, la Universitatea La Sapienza din Roma.

Guvernele europene adoptă legi anti proteste

Situația tensionată a dat naștere așa-numitului “decret rave”. După ce poliția a evacuat un rave la Modena, guvernul de extremă dreapta a lansat un plan de interzicere a adunărilor de peste 50 de persoane, dacă acestea “ocupă locuri și amenință ordinea publică”, scrie European Focus.

ADVERTISEMENT

Dezbaterea a escaladat, iar unul dintre partenerii din coaliția de guvernare, Forza Italia, a reușit să îndulcească decretul.

Problema limitării protestelor nu privește doar Italia. În februarie 2022, premierul Ungariei, Viktor Orbán, un vechi prieten al dreptei italiene, a emis un decret care limitează dreptul la grevă.

ADVERTISEMENT

Grevele nu sunt interzise în mod oficial, dar decretul a avut un impact concret asupra profesorilor care protestau pentru un sistem de educație mai bun și pentru creșteri salariale: “Dacă vreau să fac grevă, sunt în continuare obligată să predau cel puțin jumătate din lecții, sau chiar toate lecțiile pentru elevii din ultimul an”, a declarat Bea Berta, o profesoară maghiară.

Unii dintre cei care s-au angajat în acțiuni de nesupunere civilă, precum Katalin Törley, profesoară la un liceu din Budapesta, au fost concediați.

ADVERTISEMENT

Pe măsură ce protestele muncitorilor se înmulțesc, guvernele se grăbesc să adopte legi anti-grevă. Guvernul conservator din Marea Britanie a promovat un proiect de lege pentru a garanta un minim de activitate ca mijloc de a restricționa indirect grevele.

Confruntat cu proteste împotriva reformei pensiilor, guvernul francez a făcut considerații similare: Ministrul transporturilor, Clément Beaune, dorește să garanteze un “minim de activitate” în timpul grevelor. În mod ironic, ei numesc acest lucru “modelul italian”.

ADVERTISEMENT

Sindicatele din Marea Britanie rămân pe poziții

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak promovează un proiect de lege anti-grevă care să impună un nivel minim de activitate în sectoare precum sănătatea, educația, pompierii și salvarea și transporturile în timpul perioadelor de grevă. Acest proiect de lege permite, de asemenea, șefilor din sectorul public și privat să concedieze lucrătorii în grevă.

În ciuda discuțiilor dure, sindicatele și membrii lor nu dau niciun indiciu că vor ceda presiunilor guvernului. Cu toate acestea, insistența conservatorilor de a repeta politica lor de austeritate de după anii 2010, în condițiile în care inegalitatea este atât de profundă în această țară, le va da lucrătorilor mult mai multe motive pentru a face grevă.

Sindicatele au fost criticate de liderul conservator Margaret Thatcher ca fiind “dușmanul din interior” în plină “iarnă a nemulțumirilor”, lunga serie de greve din 1978 și 1979, care a dus la căderea guvernului laburist de atunci. Această etichetă a reintrat în dezbatere acum, într-un moment în care atât de mulți intră în grevă.

Sindicatele din Regatul Unit sunt esențiale pentru dezvoltarea socială a țării, deoarece au fondat Partidul Laburist, alături de intelectuali socialiști, în 1900, și au contribuit la instaurarea guvernului laburist al lui Clement Atlee în 1945, care a înființat Serviciul Național de Sănătate.

Numărul membrilor de sindicat a crescut la 9,5 milioane, aproape 20% din populație, în 1950.

Acum, criza costului vieții, impactul social al celor peste 12 ani de măsuri de austeritate conservatoare, inflația în creștere și nevoia de a crește salariile și de a îmbunătăți condițiile de muncă sunt chei pentru a înțelege valul masiv de proteste.

La 1 februarie, profesori, funcționari publici, cadre didactice universitare, agenți de securitate, șoferi de tren și de autobuz au ieșit în stradă în cea mai mare zi de grevă din ultimii 10 ani, demonstrând că sindicatele din Regatul Unit își mențin poziția, în ciuda tuturor obstacolelor.

“Am părăsit Franța din cauza sindicatelor”

“Am părăsit Franța în 2005: prea multe sindicate. Prea multe greve. Prea multe plângeri. Prea multă protecție a muncii”, a declarat Grégoire Nitot, fondator și director general al Sii, o companie IT care activează în Polonia.

Nitot a scris aceste cuvinte într-un e-mail din noiembrie către unul dintre angajații săi, Krystian Kosowski, care dorea să înființeze un sindicat în cadrul Sii. Pentru directorul general, Kosowski “ataca Sii” și își “motiva” colegii “să lupte și ei împotriva Sii”. În cele din urmă, compania IT l-a concediat.

Nivelul de sindicalizare este scăzut în Polonia, abia ajungând la 12,9%. Dar țara are o tradiție bogată de sindicate. În anii 1980, peste 10 milioane de cetățeni au făcut parte din mișcarea de opoziție “Solidarność” (Solidaritatea), care i-a răsturnat pe comuniști în 1989.

Cu toate acestea, sfârșitul comunismului și prăbușirea multor întreprinderi de stat au dus la excluderea sindicatelor.

Astfel, Polonia, unde sindicatele lipsesc sau sunt slab organizate, pornește din nou de la zero atunci când vine vorba de apărarea drepturilor lucrătorilor.

132 de ore în grevă în Kosovo

În Kosovo, în septembrie anul trecut, profesorii de liceu și de școală primară au petrecut în total 132 de ore în grevă, cerând o creștere salarială. Aceasta a fost echivalentul a 22 de zile de cursuri.

Profesorii au luptat împotriva unui sistem extrem de politizat într-o țară care abia acum își construiește o cultură a disidenței civice și sindicale. Cu toate acestea, nu au obținut o mărire de salariu, iar acum trebuie să lucreze la sfârșit de săptămână pentru a recupera zilele pierdute.

Puterea uitată a poporului

Germanii nu văd grevele ca pe o opțiune de avansare politică. Grevele în scopuri politice sunt de facto interzise. Retragerea de la muncă este considerată doar un mijloc în cadrul unei lupte sindicale, dar nu și pentru orice alt scop.

Totuși, o grevă a avut cândva un impact major asupra peisajului politic din Germania. În martie 1920, o uriașă grevă generală pro-democratică a împiedicat un regim de dreapta să ajungă la putere timp de 13 ani.

În martie 1920, Tratatul de la Versailles a obligat Germania să își reducă enorm de mult trupele. Însă unele forțe antidemocratice din armată au refuzat să dizolve trupele și au provocat guvernul nou ales printr-o tentativă de lovitură de stat. Partidul de extremă dreapta Deutsche Vaterlandspartei (Partidul Patriei Germane) a sprijinit lovitura de stat în mod deschis, dar puciul a eșuat, printre altele și pentru că puciștii nu aveau un plan comun.

Semnificativ este că 12 milioane de muncitori prodemocratici și-au întrerupt activitatea timp de câteva zile și au arătat că infrastructura și mijloacele de producție erau în mâinile poporului, iar poporul nu a susținut lovitura de stat.

Fără autobuze, trenuri, ziare, telefoane sau poștă, iar în Berlin fără apă și electricitate, regimul nu a putut să se mențină la putere.

Se anunță proteste și în România

Membrii federației sindicale Sanitas au anunțat, joi, că vor protesta în fața Guvernului în primele trei zile ale  săptămânii viitoare. Sindicaliștii cer mărirea cu 15% a salariilor tuturor angajaților din sănătate și asistență socială.

„Consiliul Național al Federației SANITAS întrunit miercuri, 1 februarie 2023, a decis calendarul acțiunilor de protest anunțate încă de acum două săptămâni. În zilele de 6, 7 și 8 februarie 2023, în intervalul orar 10.00 – 14.00, membrii SANITAS vor fi în Piața Victoriei pentru a cere public guvernanților să-și respecte obligațiile legale față de angajații din SĂNĂTATE și din ASISTENȚĂ SOCIALĂ”, se arată într-o postare pe pagina oficială de Facebook a federației sindicale.

„Seria acțiunilor de protest pe care Sanitas o deschide săptămâna viitoare va continua până la soluționarea revendicărilor și la îmbunătățirea semnificativă a situației membrilor noștri de sindicat”, mai precizează comunicatul Sanitas.

ADVERTISEMENT
Tags: