“Ieșim din criză abia la finalul anului viitor!” Previziune sumbră pentru economia românească

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor, sectorul cel mai afectat de criza economică, provocată de pandemie, susţine că România va depăși acest moment dificil, abia la finalul anului 2021.

Florin Jianu a făcut o analiză a momentului actual pe care îl traversează întreprinderile mici și mijlocii și nu s-a ferit de previziuni.

„Practic, în economie e nevoie de sânge proaspăt, de oameni noi care să intre cu curaj în antreprenoriat. De multe ori, în perioade de criză, oamenii își închid firmele sau nu mai au motivația necesară pentru a relua lucrurile”, a explicat Jianu, pentru FANATIK.

Soluția care ar trebui adoptată pare simplă, dar când este vorba despre relansare economică lucrurile devin, mereu, complicate: „În primul rând, ar trebui să începem cu un nou program pentru start-up-uri. Cum spuneam, potrivit sondajelor pe care primim, se pare că vom ieși din criză la sfârșitul anului viitor. Abia atunci s-ar putea ajunge la o cifră de afaceri similară lui 2019, și se va relua consumul”.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Jianu crede că vom depăși criza la finalul anului 2021, când vom reveni la cifra de afaceri din 2019

Orice pandemie aduce după sine o criză economică. Important este care vor fi urmările pe termen scurt și lung. „Criza economică este evidentă, chiar și în acest moment. Raportându-ne la aproape toate sectoarele economice, avem scăderi semnificative, față de aceeași perioadă a anului trecut. Singurele două sectoare care sunt la același nivel sau chiar au înregistrat un ușor nivel de creștere sunt cel al construcțiilor și IT. Poate, la fel ca anul trecut mai funcționează și comerțul. În rest, avem scăderi peste tot, ceea ce denotă o criză economică. Depinde, însă, cât va dura criza sanitară, pentru că  în acestă perioadă se închid sau se carantinează diverse orașe, județe, regiuni, ceea ce afectează economia. Dar fenomenul este același, pe plan european și mondial”, a explicat interlocutorul nostru.

Putem estima o cifră a pierderilor la nivelul IMM-urilor, dar acestea sunt comparabile cu situația de la nivelul întregii țări și este firesc să ne aflăm în această situație: „Pierderile nu sunt diferite față de economia românească în ansamblul ei, pentru că 99% din economia țării este reprezentantă de IMM-uri, iar 91% din micro-întreprinderi. Institutul Național de Statistică arată care sunt pierderile în fiecare trimestru, raportat de la o lună la alta”.

Creștere economică de 7% în construcții, scădere de 10% în industrie

Potrivit lui Florin Jianu, asistăm la o creștere moderată în domeniul construcțiilor, de 7%, până la o scădere de 10% în industrie. IMM-urile sunt în primul val al crizei economice, fiind cele mai afectate, deoarece ori sunt decapitalizate, ori nu mai rămân vandabile. „Avantajul întreprinderilor mici și mijlocii este și acela că sunt cel mai ușor adaptabile. Dacă ne uităm la crizele anterioare, privind situația la nivel european, din 22-23 de milioane de locuri de muncă, în perioada 2008 – 2010, aproape 90% au fost absorbite de întreprinderile mici și mijlocii”, a adăugat președintele Consiliului Național al IMM-urilor.

Este important cum decurg evenimentele și în restul lumii, pentru că fenomenul este global. Aici, Jianu a adus, din nou, date concrete: „Aș dori să vă prezint o statistică din SUA, pentru că, de obicei, America dă tonul pe plan economic. În ultimul trimestru, în Statele Unite s-au creat 1,6 milioane de start-up-uri, în condițiile în care, într-o perioadă normală, se creau un milion de start-up-uri. Asta înseamnă că oamenii își pierd locurile de muncă sau găsesc alte oportunități. În aceste condiții, micile afaceri devin soluții, mai ales pentru cei dați afară din marile companii”.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Rata șomajului nu a crescut alarmant”

Rata șomajului, în raport cu perioada anterioară crizei, este o altă problemă socială. Surprinzător sau nu, se pare că, la acest capitol, situația nu este atât de gravă pe cât pare. „Rata șomajului nu a crescut alarmant. Dacă ne uităm în trecut, atunci era de 4%, iar acum se învârte undeva între 4,6 – 4,8%”, am aflat de la intervievatul nostru.

Totuși, am aflat că acesta nu este un indicator corect. Analizând numărul contractelor închise în această perioadă, pe timpul lock-down-ului, observăm că s-au înregistrat între 800.000 și 1 milion de șomeri. Experții spun că situația poate fi interpretată ca un început al crizei, deoarece atunci când există contracte tip part-time, zileri etc, primul pas îl reprezintă închiderea contractelor de care te poți dispensa.

„Totuși, trebuie luate în considerare intervențiile Ministerului Muncii, în privința șomajului tehnic. Lucrurile s-au mișcat bine, inclusiv la nivel european, pentru că au gestionat foarte bine acest prag, numit „shore”, care în România înseamnă 5 milioane de euro”, a argumentat Florin Jianu.

Țările puternic dezvoltate au „injectat” lichidități în economie

Poziționarea României, la acest capitol, în raport cu țările vecine, nu pare cea mai potrivită soluție. Florin Jianu a precizat: „Nu m-aș raporta exact la țările din zona noastră, ci la statele mai dezvoltate, care acționează rapid. Aceasta a fost diferența dintre noi și ei: Reacția! Reacția a fost extrem de rapidă din partea unor țări precum Germania, Franța, Italia și Spania, care au „injectat” lichidități în economie. În schimb, la noi viteza a fost scăzută”.

Motivul este simplu, chiar și din acest punct de vedere, după cum a apreciat expertul: „În cadrul programului „IMM Invest” urma ca peste 20.000 de firme să beneficieze de capitalul respectiv. Dar măsurile implementate de Ministerul Economiei, legate de capitalul de lucru, au întârziat cam mult. Acum au intrat și ele în linie dreaptă. S-au depus solicitări și urmează niște măsuri extrem de necesare în economie, de tipul investițiilor pentru întreprinderile mici și mijlocii. De ce sunt extrem de importante? Pentru că există foarte multe companii care, practic, și-au pierdut productivitatea”.

Sectorul serviciilor, cel mai afectat

Întreaga economie a fost lovită de criză și s-a discutat despre fiecare ramură, în parte. „Pentru toată lumea a devenit celebru sectorul HoReCa. Dar cel mai afectat, în general, este sectorul serviciilor, pentru că serviciile au fost închise. Și aici vorbim de la activități sportive, până la cele educaționale, evenimente și tot ce înseamnă sfera aceasta. Criza sanitară a închis domenii întregi: hoteluri, restaurante, agenții de turism…  Și sunt șanse mici de revenire, pentru mulți dintre întreprinzători. Să luăm, de exemplu, agențiile de turism. Foarte multe s-au închis îceastă perioadă, pentru că nu am mai lucrat”, a continuat președintele Consiliului Național al IMM-urilor.

Există, însă, un program intitulat „IMM Invest”. Am fost curioși să aflăm dacă băncile au venit în sprijinul IMM-urilor. „Acesta este un program de succes. V-am spus, sunt peste 20.000 de credite, aproximativ 15 miliarde de lei angajați în credite și în garanții din partea statului, dar nu este un instrument suficient. Numai două din 10 IMM-uri sunt bancabile și trebuie să ne gândim ce facem și cu celelalte. De aceea, noi am propus acele instrumente de capital de lucru, sub formă de granturi: câteva mii de euro, care să ajungă la fimele mici și care să fie folosite pentru plata credilor, a furnizorilor, să achite salariile, o parte din chirie și datoriile către stat”, ne-a declarat Jianu.

Guvernul poate sprijini firmele mici și mijlocii, considerând că statul este cel mai mare contractor în economie. În opinia interlocutorului nostru, statul trebuie să înceapă o serie de programe majore, care să reia circuitele economice, începând cu infrastructura rutieră, pentru că ea angajează pe orizontală și pe verticală multe firme mici și mijlocii, forță de muncă etc.

„O investiție în înfrastructura rutieră oferă de lucru pentru zeci de mii de IMM-uri. Statul trebuie să facă uz de programul de relansare și de reziliență la nivel european, de unde ne revin 30 de miliarde de euro, 16 miliarde sub formă de granturi, iar 14 miliarde pe bază de împrumuturi, pe diverse domenii. Am propus finanțarea pe diverse paliere: atât investiții pentru IMM-uri, cât şi investiții pentru companiile mari, care au alte nevoi” a argumentat expertul.

Programul „Building România” așteptat să sprijine infrastructura rutieră

Florin Jianu a ținut să detalieze această situație: „Trebuie, totuși, ca investițiile să fie reechilibrate și îndreptate către regiuni și sectoare care au fost văduvite, deoarece, dacă vom continua să investim în sectoare deja dezvoltate, se mărește declajul și diferențele economice și sociale față de celelalte regiuni. Ne-am propus un program intitulat generic „Building România”, care să susțină IMM-urile și să dezvolte capacitatea de a lucra pe infrastructura rutieră, astfel încât să poată fi cumpărate utilaje, pentru a face față cerințelor”.

Acest program se bazează pe faptul că atunci când se vor realiza achizițiile în infrastructură, să nu ne trezim că vor fi sprijinite mai mult companiile străine, iar cele românești ajung la a patra sau la a cincea mână de contractori. Florin Jianu a fost ferm:„ Ar trebui ca statul să susțină, prin acest program de reziliență, crearea unor depozite de colectare și distribuție a produselor agro-alimentare românești”.

„La fel, agricultura este un domeniu cheie și trebuie să susținem și investițiile în domeniul industriei producătoare, pentru industria alimentară, și, nu un ultimul rând, un program național de digitalizare a IMM-urilor, respectiv de susținere a start-up-urilor”, a încheiat președintele Consiliului Național al IMM-urilor

Florin Jianu, un matematician în fruntea întreprinderilor mici și mijlocii

Florin Jianu s-a născut la 30 decembrie 1976, la Slatina. Este absolvent al Facultății de Matematică. În perioada martie – decembrie 2014, a fost ministru pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism, iar din ianuarie 2012 până în martie 2014, a ocupat funcția de președinte al Uniunii Tinerilor Întreprinzători. În luna ianuarie a anului 2017, a fost numit Ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, demisionând o lună mai târziu.  Este căsătorit și este tatăl unei fetițe născută la data de… 11.11.2011.