Dan Șucu are, în continuare, planuri mari pentru Rapid și, în acest sens, construiește o nouă bază de pregătire special pentru prima echipă. Imaginile spectaculoase cu proiectul bazei au fost comentate și în emisiunea SUFLET DE RAPIDIST de moderatorul Robert Niță și de invitatul său, Adrian Iencsi, fost căpitan în Giulești.
Robert Niță a fost cel care a deschis discuția despre baza de antrenament a primei echipe de la Rapid, care ar trebui să fie gata în toamna acestui an. Moderatorul emisiunii SUFLET DE RAPIDIST și-a întrebat invitatul ce impact va avea acest proiect în performanțele echipei patronate de Dan Șucu.
„Contează foarte mult. Va conta! (n.r. – „Intimitate, liniște, nu?”) Sigur că da. Să știi că și ăsta e un impediment, Robi. Intri în baza sportivă și te întâlnești cu părinți, cu oameni și normal că trebuie să îi saluți, să stai… Și plus că pe mulți îi saluți, stau pe margine, se mai uită. Nu ai intimitatea ta 100%”, a răspuns Adrian Iencsi.
Robert Niță nu s-a sfiit să laude ceea ce a devenit Rapid în ultimii ani, sub patronatul lui Dan Șucu: „O bază sportivă construită de la zero, cu câteva milioane de euro investite. Și o academie care, în momentul de față, referitor la ceea ce s-a mai scris prin ziare, e în primele patru academii din țară. La toate categoriile de vârstă. O academie care are un buget de un milion de euro anual, o academie care dă jucători la toate grupele de vârstă la echipa națională. Inclusiv la fotbalul feminin. Ok, echipa mare este oglinda și toată lumea e concentrată pe rezultatele pe care le face echipa mare și cu siguranță că toată lumea își dorește să fie mult, mult mai bune.
Dar în spatele echipei mari este o academie puternică, ce are un buget și care, acum trei, patru ani, juca prin campionatele municipale, pe aici, prin București. Nicidecum în grupele de elită. Referitor la investiții și la ce ai spus tu, să le oferi condițiile care sunt în momentul de față, cu un buget de un milion de euro, cu jucători la toate categoriile de vârstă la echipa națională, parcă și viitorul sună bine, nu? Cu o bază de pregătire nouă, cu o echipă care să se bată la campionat, cum spui tu, an de an. Pare că ai tot pachetul în momentul de față și, în următoarele luni, și cu baza sportivă nouă”.
Ducând mai departe ideea lui Robert Niță legată de academia de fotbal a Rapidului, Adrian Iencsi și-a amintit cum stăteau lucrurile în Giulești după Revoluție. Fost căpitan al Rapidului a recunoscut că Steaua și Dinamo erau mult mai bine organizate la acest capitol: „Robi, tu știi foarte bine că Rapid nu cred că a avut o academie în spatele echipei mari. Făcând diferența cu Dinamo, Steaua, care în anii 80-90 cât de cât aveau niște grupe foarte bine organizate. Rapid a avut ceva, dar mai puțin. Foarte puțin. După aceea, în anii 90 și cât eram noi la echipă, avea echipa a doua, era Electromagnetica. Rapid, din punctul acesta de vedere, a stat foarte prost.
Plus că cei care veneau, juniorii crescuți în curtea Rapidului, că erau și atunci câteva grupe, nu poți să spui că… Dar nu erau dezvoltați. Nu li se dădea foarte mare atenție. Au avut de suferit acești copii. Poate mulți dintre ei erau foarte talentați. După aceea, când deja venise Mircea Lucescu, s-a pus mult accent pe chestia asta. E un lucru foarte important. Cel mai important aspect din cadrul unui club de fotbal”.
„Deci crezi că strategia aceasta a acționarilor, cu baza asta de la Constructorul, care va rămâne exclusiv pentru academie, cu școala de fotbal de la Coresi, iar o investiție de câteva milioane de euro, pentru fotbalul de masă, crezi că și asta poate ajuta Rapidul, echipa mare, să crească? Că ei deja, la nivel de tineret, de juniori, sunt între primele patru echipe ale României la toate categoriile”, a intervenit Robert Niță.
„Așa ar trebui! D-aia am spus că e cel mai important lucru în cadrul unui club de fotbal. Să ai în spate niște copii, juniori foarte bine crescuți. Când ajung în jurul vârstei de 17-18 ani, ei deja trebuie să fie pregătiți din toate punctele de vedere să facă pasul la echipa mare. În momentul de față e foarte greu. Doar plusul cel mai mare e ceea ce a făcut, ce face, domnul Șucu de când a venit la echipă. În câțiva ani a reușit să creeze două baze sportive: cea de la Coresi și cea de la Constructorul. E un lucru măreț, extraordinar. Cred că sunt cele mai bune condiții din țară, mai ales că vorbim despre un club de asemenea anvergură, de Rapid București. Revin la ceea ce spuneam noi, Robi, apropo de entuziasm, de dorința asta de a merge la teren să te antrenezi și mai ales când vorbim de tineret, vorbim de mentorii lor…”, a fost răspunsul lui Iencsi.
„E adevărat ce spune domnul Hagi: ‘Dom’ne, au dispărut profesorii!’?”, l-a întrerupt moderatorul.
„Foarte adevărat! Asta spuneam și eu că nu mai sunt acei profesori. Pentru că poți avea – ce face domnul Șucu acum e extraordinar – poți avea teren sintetic de cea mai bună calitate, ai un teren de iarbă lângă, ai tot felul de material de lucru, vestiar, condiții de refacere… Acum la Coresi s-a terminat clădirea unde sunt aparatele medicale, tot felul de doctori, de terapeuți… (n.r. – 12 cabinete medicale, a completat Robert Niță).
Tu poți avea toate chestiile astea, dar dacă nu ai ce a zis domnul Hagi, profesorul, degeaba! Noi unde ne antrenam? Pe zgură sau pe bitum. Aveam noi ghete de fotbal sau nu știu ce recuperare? Noi aveam o singură pereche de teniși de Drăgășani, care și ăia se toceau și mai puneai un tălpic sau un ciorap flaușat. Dar ce aveai? Aveai profesorul, aveai antrenorul! Ăla te educa, îți spunea exact ce să faci. Noi așa am crescut. Poți să ai toate tabletele de pe lume, toate analizele, GPS-uri și toate alea, dacă nu ai un profesor lângă tine care să te educe…”, a continuat Adrian Iencsi.
Pe ecran au început să ruleze imagini cu noua bază de pregătire a primei echipe de la Rapid. Proiectul i-a impresionat pe cei din studio, care s-au arătat invidioși pentru condițiile superioare celor de care au beneficiat ei ca fotbaliști.
Robert Niță: Uite, ăsta e video de prezentare a noii baze.
Adrian Iencsi: Am văzut și eu imaginile cu noua bază. E ceva extraordinar.
R.N.: Două terenuri cu gazon, unul cu instalație de degivrare, parcare, restaurant, refacere, recuperare, douăzeci și ceva de camere, teren pentru încălzire, teren pentru portari, teren pentru individualizare. Un ProRapid la nivelul lui 2025. Cu piscina olimpică, tot ce trebuie, saune, sală de forță. Pare că ești în străinătate.
A.I.: Da, cu siguranță. Eu sunt invidios, Robi.
R.N.: Și eu. Dacă prindeam și noi, Adi, nu?
A.I.: Dacă prindeam și noi… Eu sunt sigur că se va realiza.
R.N.: Peste șase luni va fi gata.
A.I.: Auzi, Robi, în tot ceea ce vedem noi acolo, ce e cel mai important, în afară de antrenori, că vor fi mai mulți antrenori, profesori care contează mult în dezvoltarea jucătorilor tineri. Ce trebuie să mai fie acolo, în locul ăla în care te antrenezi zi de zi? În afara competențelor profesionale, în afara pregătirii profesorilor și a oamenilor…
R.N.: Mie cel mai mult îmi place stema aia a Rapidului, care e mare acolo, pe unul dintre pereți, care va fi luminată.
A.I.: Te apropii puțin.
R.N.: Și o să fie și o sală de trofee. Cu alea care sunt ale Rapidului. Muzeul, încă se lucrează. Dar acolo va fi și cu imagini, cu jucătorii emblematici ai Rapidului, ca să vadă și jucătorii care vin din străinatate istoria acestei echipe. Să întrebe ‘Cine e ăla? Ce a făcut ăla? Uite-l p-ăsta aici!’ Să le stârnești curiozitatea, să fie conștienți unde au venit. Vin la una dintre cele mai importante echipe ale României!
A.I.: Exact! Bun. Și ce trebuie să mai fie acolo, ce trebuie să mai acolo, în locul ăla unde te prezinți tu în fiecare zi, când te duci la muncă?
R.N.: Știi ce aș pune eu în vitrină? Chiar îmi scrie cineva acum… Geaca norocoasă a lui Șumudică! (râde)
A.I.: Știi ce trebuie să fie, Robi? SUFLET! Trebuie să suflet, să te duci cu plăcere, cu entuziasm, cu încredere. Asta aveam noi.
R.N.: Dar și noi mergeam, pe vremea aia, într-un loc de 4 stele. Îți aduci aminte ce mochetă aveam în camere? Era ca la Crowne Plaza, la hotel. Sala de mese…
A.I.: Noi aveam și suflet!
R.N.: Crezi că asta a dispărut?
A.I.: Asta trebuie să fie. Începând de la cei care lucrează la terenuri până la patron.
R.N.: Păi aveam unii domni care ajutau acolo și care știau istoria Rapidului mai bine decât Google. Îți aduci amine că știau și care unde parcam, ce jucător a avut numărul cu care jucai tu pe tricou în urmă cu 20 de ani, cu 12 ani, cu 6 ani. Erau niște oameni care trăiau și respirau Rapid. Crezi că și legătura cu trecutul e importantă?
A.I.: Extrem de importantă. Nu se poate fără! În orice club din Europa și în orice club care se respectă, ține foarte mult de foștii jucători și mai ales de cei care au performat. E un exemplu și pentru cei tineri, să vadă ce a câștigat Rapidul, câte trofee, câte titluri, câte goluri a marcat Pancu sau Șumudică. E foarte important. Dacă te duci la Milan, la Inter, la Liverpool, întotdeauna vei vedea poze mari pe pereți cu foștii jucători, cu legendele.
R.N.: Ai intrat în clădirea nouă de la Coresi?
A.I.: Am intrat cu domnul Șucu, la început. Atunci era doar structura și dânsul mi-a spus la vremea respectivă ce vrea să facă.
R.N.: Să vezi câte poze sunt acum!
A.I.: După aceea am văzut prin poze. O să mă duc să vizitez baza de la Coresi!