Naţionala României va pleca luni dimineaţă cu trenul la Munchen pentru meciul cu Olanda, iar în gara din Wurzburg se află un monument dedicat memoriei victimelor Holocastului din Franconia. Imaginile de la faţa locului sunt de-a dreptul sfâşietoare, iar FANATIK spune povestea din spatele acestui monument.
Zeci de mii de oameni trec zilnic prin gara din Wurzburg, iar în graba lor nu iau deloc în seamă monumentul amplasat aici. Dedicat victimelor Holocaustului din Franconia, regiunea geografică în care se află oraşul care găzduieşte naţionala României la EURO 2024, acesta oferă o imagine pe care mulţi au putut-o vedea la începutul anilor ’40.
Pe trotuarul din faţa gării au fost puse mai multe bagaje, asemănătoare cu cele ale evreilor care au fost deportaţi din Franconia în perioada 1941-1944. Agonsieala de o viaţă le fusese rechiziţionată de nazişti, iar singurele bagaje permise erau cele cu strictul necesar. Bărbaţi, femei şi copii, nimeni nu ştia dacă se vor mai întoarce la casele lor.
Dintre bagajele expuse lângă gară, două ies în evidenţă în mod special şi îţi taie respiraţia imediat. Într-o mică gentuţă, cu geamuri din sticlă, se află un ursuleţ de pluş, o periuţă de dinţi şi o carte, semn că acesta era bagajul unui copilaş trimis de nazişti în lagărele morţii. În apropiere regăsim şi un căruţ de bebeluş, căci pe lista victimelor s-au aflat şi copii abia născuţi.
Pe fiecare bagaj se află o etichetă cu fiecare localitate din Franconia din care au fost deportaţi evrei în timpul Holocasutului. În afara Wurzburgului, pe aceste etichete mai apar Arnstein, Bad Königshofen sau Reichenberg.
Trenurile care îi duceau pe evrei în lagărele morţii plecau din două locuri din Wurzburg: Aumühl-Ladehof , fosta gară de marfă, şi gara centrală. De aici destinaţia era Europa de Est, de unde puţini s-au mai întors în viaţă.
2.069 de evrei au fost deportaţi din Franconia, iar dintre aceştia doar 61 s-au mai întors ca să povestească teroarea prin care au trecut în acei ani negri pentru istoria Germaniei. În total, opt trenuri au plecat dinspre Wurzburg spre lagărele morţii în perioada 1941-1944.
De-a lungul celor trei ani au fost consemnate nouă deportări, prima fiind pe 27 noiembrie 1941 şi ultima pe 8 decembrie 1944. Din Franconia, Wurzburg a fost localitatea cu cei mai mulţi evrei deportaţi (405), urmată de Aschaffenburg (143) şi Kitzingen (98).
Pe 17 iunie 2020 a fost ianugurat monumentul DenkOrt Deportationen din Wurzburg, cu 47 de bagaje. Apoi, pe 24 septembrie 2021, au mai fost aduse încă 32 de bagaje. Ultimele elemente ale monumentului au fost puse pe 16 iunie 2023, când au mai fost adăugate încă 9 bagaje, ducând numărul final la 88.
Monumentul din gara Wurzburg are şi un site, unde sunt prezentate numele tuturor celor deportaţi din Franconia şi ce s-a întâmplat cu aceştia. În plus, sunt dezvăluite şi lagărele unde au fost trimişi între noiembrie 1941 şi decembrie 1944, printre acestea fiind Theresienstadt, Riga-Jungfernhof, Krasniczyn, Izbica sau Auschwitz.
Printre cei 61 de supravieţuitori ai deportărilor din Franconia s-a numărat şi Mordechai Ansbacher. Născut în Wurzburg, pe 11 ianuarie 1927, a fost deportat pe 23 septembrie 1942, pe când avea 15 ani. Iniţial a fost trimis în lagărul de la Theresienstadt, ca mai apoi să ajungă la Auschwitz şi la Dachau.
În 1961, Mordechai Ansbacher a fost martor cheie în procesul lui Adolf Eichmann de la Ierusalim, în urma căruia fostul ofiţer SS a fost condamnat la moarte pentru crime de război și crime împotriva umanității. S-a stins din viaţă pe 27 februarie 2021, atunci când era ultimul supravieţuitor al procesului de la Ierusalim.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul VODAFONE, partener de conectivitate al FANATIK la Euro 2024.