Impactul economic produs în sportul românesc de modificările aduse Legii 4. Cum va fi afectat, de fapt, bugetul cluburilor. Video

Marți, 30 iunie, Camera Deputaților a Parlamentului României (cameră decizională în această privință) a aprobat proiectul de modificare a Legii 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive. Rezultatul votului a fost categoric în favoarea proiectului: 242 coturi pentru, 9 voturi împotrivă, 34 abțineri, în timp ce un deputat 1 nu a exprimat nici una dintre aceste trei opțiuni.

Cum vor fi afectate bugetele cluburilor sportive din România după modificările aduse Legii 4

FANATIK a studiat conținutul modificărilor aprobate în Parlament și vi le prezintă în cele ce urmează, împreună cu potențialul impact al acestor modificări asupra cluburilor și spectatorilor. Precizare importantă: modificările vor intra în vigoare numai după ce Președintele României le va promulga și numai după publicarea lor în Monitorul Oficial.

Documentul (publicat atât pe site-ul Camerei Deputaților – cdep.ro, cât și pe cel al Senatului – senat.ro) conține peste 20 de modificări la legea 4/2008, unele dintre ele de maxim interes pentru lumea sportului. Discutăm despre cele mai relevante dintre ele. Interesant, deși reacțiile publice au fost în mare parte pozitive și optimiste, e foarte posibil că după o lectură atentă a anumitor prevederi legale opiniile să se nuanțeze.

Măsuri pentru siguranța publicului spectator

• „Pe perioada în care spectatorii se află pe stadion, organizatorul se asigură că toate uşile şi porţile de ieşire ale stadionului, precum şi toate porţile care duc din zonele destjnate spectatorilor pe terenul de joc rămân descuiate. Pe perioada în care spectatorii se află pe stadion, ușile și porțile prevăzute la alin. (31) sunt păzite în permanență de un agent de ordine numit agent special pentru evitarea actelor abuzive și a asigurării evacuării imediate în caz de urgență”.

IMPACT: se formalizează astfel niste măsuri care, în mare parte, se aplicau deja pe majoritatea stadioanelor. Ele devin acum obligatorii, ceea ce înseamnă că toți organizatorii de meciuri/evenimente sportive vor fi obligați să le respecte.

Digi24.ro

VIDEO Filmul tragediei din Munții Bucegi. Greșeala care i-a fost fatală alpinistei care a căzut 40 de metri în gol: „Evident nu ține”

Măsuri cu privire la monitorizarea/identificarea galeriilor/suporterilor în deplasare

• „În situația desfășurării unor competiții ori jocuri sportive într-o altă localitate decât cea în care își are sediul clubul sau în aceeași localitate, în calitate de echipă oaspete, responsabilul de ordine și siguranță, după consultarea prealabilă a reprezentanților grupurilor de suporteri, are obligația de a transmite ofițerului de informare, cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea jocului, detaliile referitoare la deplasarea echipei și a oficialilor, respectiv coordonatele orare ale deplasării, mijloacele de transport folosite, locurile de cazare și programul pentru perioada de ședere, precum și informațiile de care dispune efectiv cu privire la deplasarea organizată a suporterilor proprii, respectiv numărul estimat de suporteri, numărul de bilete achiziționate și, dacă este cazul, agențiile de turism care organizează deplasarea în grup. Transmiterea oricăror date cu caracter personal se realizează numai în măsura strict necesară și cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Datele de identificare ale unor suporteri individuali se comunică numai la solicitarea scrisă și motivată a structurilor competente, exclusiv cu privire la persoane individualizate, în scopul verificării existenței unei interdicții de acces sau al clarificării unor incidente punctuale. ”

IMPACT: o prevedere cu un impact trecut relativ ușor cu vederea în analiza publică ce a urmat aprobării modificărilor. Cluburile au obligația de a oferi autorităților informații cu privire la deplasarea echipei și oficialilor (“coordonate orare ale deplasării, mijloace de transport folosite, locuri de cazare şi a program”). Scopul este, desigur, acela de a asigura securitatea delegației oficiale a clubului oaspete pe perioada deplasării.

Digisport.ro

Petiția "Argentina, OUT de la Cupa Mondială" și-a atins obiectivul: peste 5.000.000 de oameni au semnat-o

În plus însă, clubul oaspete va furniza informații și cu privire la suporteri: „numărul estimat de suporteri, numărul de bilete achiziționate și, dacă este cazul, agențiile de turism care organizează deplasarea în grup”. Desigur, va fi foarte importantă forma textului din versiunea ce urmează a fi publicată, pentru că, de exemplu, formularea „informațiile de care dispune efectiv” este vagă și nu presupune neapărat o obligație, dar lasă loc interpretărilor.

„Datele de identificare ale unor suporteri individuali se comunică numai la solicitarea scrisă și motivată a structurilor competente”. Asta ar presupune, nu-i așa, că aceste date se află în posesia clubului. Pot apărea aici două chestiuni cu siguranță sensibile – identitatea suporterilor care fac deplasarea și persoanele juridice (agenții de turism) care organizează deplasarea. Vor fi importante obligațiile și responsabilitățile acestor (generic numite) agenții de turism, dar și reacția suporterilor în cazul în care vor avea obligația de a se identifica la achiziția biletelor. Cel mai probabil, este vorba despre suporterii care achiziționează biletele de deplasare prin intermediul clubului și este de așteptat să vedem reglementari stricte cu privire la comercializarea biletelor pentru sectoarele oaspete.

Astfel, în această situație teoretic posibilă, achiziția tichetelor la stadion, fără o identificare prealabilă, nu va mai fi posibilă. Această prevedere este aplicabilă în multe campionate din Europa, iar una dintre consecințe este aceea că ticketing-ul cluburilor poate suferi modificări de substanță. Și asta pentru că cluburile oaspete vor fi (cel mai probabil) obligate să vândă biletele de deplasare, să identifice suporterii care le achiziționează și să colecteze datele acestora. Iar asta conduce la anumite obligații din domeniul GDPR. Astăzi, niciun club de primă ligă nu are propriile sisteme de ticketing, folosind în acest scop parteneri externi. De văzut cum se va rezolva, din această perspectivă, problema gestionarii datelor personale.

Cumva în aceeași categorie, avem și obligativitatea evidenței abonaților – „să asigure emiterea și distribuirea abonamentelor către suporteri, urmărind inserarea, pe fiecare abonament în parte, a numelui și prenumelui acestuia, precum și ținerea unei evidențe clare a abonaților, cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale referitoare la protecția datelor cu caracter personal”.

De văzut modalitatea de implementare a acestei obligații (“ținerea unei evidențe clare a abonaților”, câtă vreme cluburile emit abonamente prin intermediul partenerilor de ticketing.

Comercializarea băuturilor alcoolice în incinta arenei sportive – liber la bere în stadion!

În anumite condiții însă.

• „(…) organizatorul de jocuri sportive are următoarele obligaţii: – să interzică, sub orice formă, vânzarea, distribuirea sau consumul băuturilor alcoolice în arena sportivă, cu excepția băuturilor slab alcoolizate, cu maximum 5,5% alcool care se vor comercializa numai în pahare din hârtie sau din material plastic – să afişeze, în locuri vizibile, atenţionări privind consumul responsabil de băuturi alcoolice”.
• „în lojele și zonele de ospitalitate premium, cu acces exclusiv și controlat, care nu sunt destinate vânzării către publicul general, separate de tribunele cu acces general, organizatorul poate asigura, în condițiile legii, ale autorizațiilor aplicabile și ale planului de acțiune, servirea și consumul de băuturi alcoolice în regim de ospitalitate/catering. În aceste zone nu se aplică limita de concentrație alcoolică și nici cerința privind paharele fără capac din hârtie sau din material plastic, prevăzute la alin. (1) lit. k) și l), băuturile putând fi servite în recipiente specifice regimului de ospitalitate, inclusiv din sticlă. (…)”.

Cluburile vor putea comercializa băuturi alcoolice (bere în special) cu concentrație de alcool de maxim 5%. Adică bere normala. Singura condiție este vânzarea în pahare de plastic sau hârtie fără capac. În plus, în zonele VIP și la loje alcoolul va fi practic la discreție, indiferent de concentrația de alcool, sau de îmbuteliere.

IMPACT: încasările cluburilor vor crește simțitor. Prin ricoșeu, vor beneficia probabil și terasele/restaurantele din proximitatea stadioanelor, care nu puteau (în condițiile actuale) comercializa alcool cu 2 ore înainte de debutul evenimentului sportiv. Nu ar avea sens menținerea interdicției (în forma actuală), câtă vreme berea e la liber în stadion. O altă disfuncționalitate corectată este interdicția de a comercializa băuturi alcoolice în zona VIP/loje, acolo unde asistența are un profil special, iar riscul unui comportament violent cauzat de alcool era practic inexistent. Mai mult, cluburile vor deveni interesante pentru producători/importatori de bere, care vor viza probabil încheierea unor parteneriate cu cluburile cu audiențe mari de stadion la meciurile de acasă.

Condiții pentru persoanele cu dizabilități

• „(…) să asigure accesul pentru persoanele cu nevoi speciale, grupuri sanitare, precum și locuri special amenajate astfel încât să nu fie obstrucționată vizionarea spectacolului sportiv.”

Practic toate stadioanele noi beneficiază de astfel de facilitați. Acum apare și reglementarea legală care vine în sprijinul acestei categorii de spectatori.

Peluze cu locuri în picioare

O modificare binevenită: o aliniere firească la realitatea fotbalului European. Vezi, spre exemplu, Bundesliga. „În cazul stadioanelor destinate desfășurării competițiilor sportive de nivel național și internațional, minimum 10% din capacitatea peluzei gazdă poate fi amenajată și omologată ca zonă destinată vizionării evenimentelor sportive din poziția în picioare „safe standing”, cu respectarea normelor de siguranță stabilite de autoritățile competente și de regulamentele federațiilor sportive naționale și internaționale. Aceste zone vor fi prevăzute cu sisteme de protecție specifice, având că scop creșterea siguranței spectatorilor, îmbunătățirea atmosferei sportive, facilitarea accesului suporterilor și dezvoltarea culturii participative a suporterilor”.

Ar fi interesant de știut dacă autoritățile competente (oricare ar fi ele) au în acest moment norme de siguranță pentru tribune cu locuri în picioare… Se rezolvă astfel două probleme: în peluzele galeriilor se stă oricum în picioare pe tot parcursul meciului. Reglementarea permite cluburilor să transforme aceste peluze, înlocuind scaunele cu locuri în picioare. În acest mod se mărește capacitatea respectivelor peluze, iar din perspectiva suporterilor se creează astfel un filtru prin care vor trece doar suporterii cu profil de galerie, care își doresc să urmărească meciurile în picioare.

Interdicția de acces în stadion

• „(…) să nu permită accesul persoanelor cărora le-a fost interzisă intrarea la asemenea genuri de manifestări, al persoanelor care se află în stare vă̆dită de ebrietate sau se află, în mod evident, sub influența substanțelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice, obiecte interzise precum făclii, torțe, artificii, petarde, materiale explozive sau incendiare, indiferent de gradul de clasificare, dar și arme și muniții de orice fel, dispozitive pentru șocuri electrice, substanțe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cuțite, pumnale, șișuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum și al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la alin. (1) lit. r)”.

Atrage atenția prima parte a paragrafului – „să nu permită accesul persoanelor cărora le-a fost interzisă intrarea la asemenea genuri de manifestări”. Pentru că asta presupune faptul că clubul este în posesia datelor personale ale celor interziși, Intrăm așadar nu doar în zona GDPR, ci și în cea a schimbului de informații între autorități și cluburi. Pe de altă parte, când ar trebui să opereze interdicția? Dacă e vorba de momentul achiziției biletului/abonamentului, asta ar presupune că în club există o bază de date cu datele suporterilor, astfel încât să fie creat un „black list”. Dacă e însă e vorba de momentul intrării în stadion, aici intrăm deja în zona recunoașterii faciale, care ridică atât probleme de GDPR, cât și de cost (dezvoltare/achiziție de astfel de soluții). Textul final al legii va trebui să lămurească și această chestiune.

Utilizarea stadionului la capacitate maximă

Citind varianta finală a textului de lege aprobat, nu împărtășesc optimismul celor care consideră că asistăm la dispariția zonelor tampon.

• „(…) să controleze distribuirea biletelor, ı̂n limita locurilor admise” – acesta este textul în varianta sa finală. Vag, cu o formulare deloc clară, textul permite autorităților să decidă (pentru anumite meciuri, cel puțin), comercializarea unui număr de locuri sub capacitatea maximă. Și asta pentru că “în limita locurilor admise” se referă, evident, la limita maxima. Iar 90% din capacitate (de exemplu) se înscrie fără probleme “în limita locurilor admise”.

Separarea grupurilor rivale (chiar dacă susțin același club)

Nord vs Sud e o realitate a multor stadioane. Pe teren propriu, aceste grupuri ocupă deja sectoare diferite din stadion. Legea însă obligă organizatorul să separe grupurile rivale și atunci când e vorba de oaspeți; acesta este elementul de noutate – „să asigure separarea suporterilor rivali, atunci când există mai multe structuri asociative care susțin aceiași echipă; separarea se va face față de grupul cel mai numeros dintre acestea”.

IMPACT POSIBIL: imaginați-vă PCH și Sud Dinamo în deplasare. Sau Nord și Sud Rapid. Clubul gazdă va trebui să despartă aceste grupuri, conform legii. Cum se va întâmplă asta? Sectoare diferite? Greu de crezut, imposibil chiar de realizat pe anumite stadioane. Cordon de stewarzi? Vor crește costurile pentru clubul gazdă și iată un motiv pentru a nu renunța la locurile “tampon”. Și în acest caz vom vedea dacă textul final va aduce sau nu lămuriri.

Spectacolele pirotehnice

Nu, nu s-a legalizat pirotehnia. O spune clar legea – „(…) să nu permită accesul persoanelor care au asupra lor obiecte interzise precum făclii, torțe, artificii, petarde, materiale explozive sau incendiare, indiferent de gradul de clasificare (…)”. Sunt permise însă show-uri pyro organizate cu ajutorul unor firme specializate.

• „Organizatorul de competiții sau de jocuri sportive poate desfășura spectacole pirotehnice organizate doar de către o societate specializată și autorizată conform legii și doar pe stadioane.(…) Spectacolul pirotehnic are loc într-o zonă rezervată, determinată în funcție de distanțele de siguranță ale articolelor pirotehnice utilizate și de efectele acestora, astfel încât să se asigure siguranța persoanelor și a bunurilor. Accesul în zona rezervată spectacolului pirotehnic este permis doar persoanelor autorizate. Accesul minorilor în zona rezervată spectacolului pirotehnic este strict interzis”.

Este greu de presupus că suporterii pot fi „persoane autorizate”, sau că „zona rezervată” va fi peluza. Mai ales că în peluze se regăsesc minori. Chiar mulți minori. Este un „îndulcitor” pentru interdicția materialelor pirotehnice.

• „În cadrul spectacolelor pirotehnice sunt permise doar articole pirotehnice, încadrate în categoriile P1 conform Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și T1, T2 și P2 conform Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activitățile dețînătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a pirotehnicienilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activitățile dețînătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a pirotehniștilor, cu modificările și completările ulterioare, respectiv fumigene, stroboscoape și torțe de mână”.

Un text de neînțeles, mai ales în partea să finală, acolo unde apar „fumigene, stroboscoape și torțe de mână”. Desigur, chiar și în aceste condiții, un spectacol pyrotehnic reglementat e un plus față de niciun fel de spectacol pyrotehnic. Va fi însă nevoie de coordonare intre club, firma autorizată și peluze pentru ca finalizatatea să fie cea dorită de toată lumea.

Prezumția de nevinovăție

Poate cea mai importantă modificare a legii – „Punerea ı̂n executare a sancțiunii contravenționale complementare se face ı̂ncepând cu ziua imediat urmă̆toare expirării termenului de contestare stipulat ı̂n alin. (3) ori, ı̂n situația exercitării dreptului de formula plângere, la ora 00.00 a zilei următoare celei ı̂n care hotă̆râ̂rea instanței judecă̆torești, prin care instanța a respins plângerea și a menținut sancțiunea contravențională complementară̆, a ră̆mas definitivă̆. Împotriva procesului-verbal prevăzut la alin. (2) contravenientul poate face plângere ı̂n termen de 15 zile de la momentul ı̂nmână̆rii sau comunică̆rii procesului-verbal de constatare a contravenției”.

Se intră în sfera firescului juridic. Suporterului i se aplică prezumția de nevinovăție, instanța urmând să decidă asupra vinovăției sale. Astfel, interdicția operează numai dacă procesul verbal nu este contestat; în caz contrar intră în vigoare doar după decizia instanței. Ceea ce probabil va conduce la stabilirea unei astfel de măsuri de către forțele de ordine numai în cazurile care (prin probe) se vor putea susține fără dubii în fața judecătorului.

O măsură de salutat, pentru că stadionul era practic singurul loc în care forțele de ordine puteau lua decizia de a interzice un drept (dreptul de a participa la activități sportive), decizie aplicabilă imediat, urmând ca acuzatul să își demonstreze ulterior nevinovăția.