Un raport preliminar al Comisiei pentru Justiție a Camerei Reprezentanților din SUA a făcut valuri în România. Acesta acuză Comisia Europeană că a impus, timp de mai mult de zece ani, cenzură platformelor online. Tot acolo este menționată și România, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, arată în ce măsură a avut acest document impact în România.
Potrivit analizei Informat.ro, raportul nu a fost asumat de întreaga Comisie Juridică și „a produs valuri mediatice și politice importante în spațiul public”. Astfel, în perioada 3-5 februarie 2026, mediatizarea online a Raportului Congresului SUA a generat un impact total estimat de 14,3 milioane de vizualizări, aproape 800 de mențiuni în surse relevante, potrivit evaluării platformei Newsvibe.ro, ceea ce indică o temă cu penetrare rapidă și vizibilitate mare.
„Așadar, un raport al unor consilieri ai majorității din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, NU un raport asumat bipartizan de întreaga Comisie, NU un raport preluat de Comisia similară din Senat, NU un raport al Congresului SUA, așa cum au dezinformat deliberat unii politicieni de la noi mai preocupați să-și denigreze în exterior propria țară, unele surse media sau eronat, alte surse media, a dat peste cap viața noastră politică pentru câteva zile. Și NU, nu a fost vreo evaluare oficială a executivului american”, menționează șeful INSCOP, Remus Ștefureac.
De asemenea, sursa menționată arată că „raportul stafului majorității Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților este asociat în presa online și pe rețelele sociale cel mai frecvent cu România, Comisia Europeană/UE, alegerile din 2024, TikTok și actori politici locali, iar în presa mainstream apare frecvent ca episod al relației tensionate SUA–UE”. Astfel, se „amplifică în mod fals percepția de greutate a documentului”.
Mai mult de jumătate dintre români sunt conștienți de faptul că știrile false, dezinformarea în general, le schimă opțiunile la vot. Într-un sondaj INSCOP Research din 2025, întrebați în ce măsură cred că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false, 75,9% dintre participanții la sondaj au răspuns cu în foarte mare măsură și destul de mare măsură.
În același timp, tot într-un sondaj din 2025, 61,1% dintre respondenți au declarat „în foarte mare măsură” și „destul de mare măsură” că alegerea președintelui este influențată puternic de acțiuni ostile ale altor state. Cât despre țările despre care cred că fac propagandă și răspândesc știri false, 45,3% au menționat Rusia. Urmează China, cu 11,8%, SUA, cu 5,8% și Uniunea Europeană cu 3,6%. Aici, oamenii au spus și de Ucraina (2,8%), Germania (2,3%), Franța (2,3%) și Ungaria (1,9%). Într-un procent de 11,3% au menționat altă țară, iar 33,9% nu știu.
„În fine, ca o concluzie rațională și o reflectare perfectă a înțelepciunii populare românești, 82,2% dintre români cred într-o măsură foarte mare sau destul de mare că dezinformarea este o amenințare la adresa securității naționale a României. Totul într-un context marcat de explozia stirilor false pe rețelele sociale și de utilizarea tehnologiilor sofisticate și a inteligenței artificiale pentru a influența, manipula, polariza și, în final, a semăna neîncredere și discordie profundă în societățile noastre democratice”, a mai explicat directorul INSCOP.