Donald Trump a acceptat să însoțească Israelul în războiul cu Iranul având ca argument oficial pericolul nuclear pe care statul ayatollahilor îl reprezenta pentru regiune și pentru întreaga lume. Doar că, dincolo de distrugerea instalațiilor nucleare și democratizarea țării, lucrurile sunt mult mai simple. În fond, e vorba și despre banii pe care Trump, împreună cu familia lui, îi face în țările din Golf.
Implicarea în războiul cu Iranul poate fi abordată și din perspectiva apărării intereselor financiare ale familiei Trump în statele arabe din Golf, știut fiind că orice conflict cu Teheranul îi va afecta în mod direct investițiile din regiune. Președintele american a tânjit pentru și mai mulți bani decât cei pe care i-a moștenit de la tatăl său, Fred, care i-a lăsat o avere colosală pe mâini, așa că și-a extins business-urile mult peste granițele SUA.
Politicianul republican, care i-a cucerit pe votanți cu conceptul MAGA (mulți dintre fidelii săi criticându-l astăzi pentru că a acceptat sprijinul acordat Israelul pentru războiul din Orient), nu s-a mulțumit, așadar, să continue o afacere de familie destul de solidă, limitându-se doar la metropolele americane.
Afacerea care îi aduce profituri consistente, Trump Organization, nu e listată la bursă, imperiul său fiind compus dintr-o rețea destul de complicată de firme care controlează hoteluri de lux, restaurante, terenuri de golf, cazinouri și proiecte digitale. În ultimii ani, afacerile lui Trump nu mai vin, însă, doar din imobiliare, scrie El Pais, într-un amplu documentar publicat în ediția din 16 martie.
O mare parte din creșterea averii sale a venit din relațiile cu monarhiile petroliere din Golful Persic: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. În aceste state, numele Trump a devenit o franciză pentru hoteluri de lux, resorturi exclusiviste și terenuri de golf. Practic, investitorii locali plătesc sume uriașe pentru a pune marca Trump pe proiecte imobiliare.
Ironia este că regiunea din care Trump face o bună parte din avere a devenit, în ultimii ani, epicentrul unor tensiuni majore, până la conflictul din care azi Washington face parte direct. Trump însuși a spus, la un moment dat, că în afaceri trebuie să jonglezi cu multe proiecte simultan.
Pentru președintele SUA, linia dintre politică și afaceri este extrem de subțire, ba chiar se confundă una cu alta de cele mai multe ori. În primul său mandat prezidențial, între 2017 și 2021, el a promis că firmele sale nu vor semna acorduri noi în străinătate tocmai pentru a evita conflictele de interese. În actualul mandat, situația pare diferită. Într-un interviu acordat pentru The New York Times, Trump a dat de înțeles că nimănui nu îi mai pasă cum și în ce context se mai fac afaceri.
Criticii spun că această abordare creează riscuri majore. Spre deosebire de alți președinți americani, Trump nu s-a retras complet din afacerile sale. Conform unei analize realizate de organizația Citizens for Responsability and Ethics in Washington (CREW), veniturile din proiectele externe ale lui Trump ar putea depăși peste 400 de milioane $ în actualul mandat.
Este o creștere uriașă comparativ cu primul mandat, când câștigurile din astfel de proiecte au fost estimate la aproximativ 140 de milioane $. În plus, brandul Trump a devenit simbol global pentru lux. Dezvoltatori imobiliari din Orientul Mijlociu și guvernele plătesc sume babane pentru a-și asocia proiectele cu numele său.
Relațiile dintre familia Trump și monarhiile din Golf sunt atât de apropiate încât familia regală din Qatar i-a oferit un cadou incredibil: un avion Boeing 747 ultraluxos, evaluat la 400 milioane dolari, care ar putea fi folosit ca alternativă pentru Air Force One. Casa Albă respinge, însă, acuzațiile de conflict de interese. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a administrației americane a spus că „e ridicol să sugerăm că președintele Trump face ceva pentru beneficiul său personal”.
În timp ce Donald Trump se află la Casa Albă, imperiul familiei este administrat de fiii săi, Donald Jr. și Eric. Ei conduc Trump Organization din 2017 și au extins afacerea în numeroase orașe din Orientul Mijlociu: Doha, Dubai, Abu Dhabi, Riad sau Jeddah. Numai în ultimul an, companiile familiei au semnat acorduri de peste 500 de milioane de dolari cu entități din Emiratele Arabe Unite.
Jurnaliștii prestigiosului cotidian spaniol subliniază faptul că prezența lui Trump la Casa Albă pare să fie extrem de profitabilă pentru familia sa. Potrivit The New York Times, averea familiei a crescut cu 1,4 miliarde $ într-un singur an. Publicația The New Yorker estimează chiar o creștere de 4 miliarde de dolari, mare parte provenind din investiții digitale și criptomonede.
Pe site-ul Trump Organization sunt deja anunțate o serie de proiecte noi: complexe rezidențiale și terenuri de golf în Riad, hoteluri și locuințe de lux în Dubai, investiții imobiliare în Doha și un proiect gigantic în Wadi Safar (Arabia Saudită). Totuși, reprezentanții Trump Organization insistă că nu fac afaceri direct cu guvernele, însă, în realitate, structura firmelor din Golf este atât de complexă încât e aproape imposibil de stabilit cine sunt adevărații investitori.
Trump a încercat să exploreze piața din Orientul Mijlociu încă de la începutul anilor 2000. Dubai era atunci într-o competiție frenetică pentru a construi cele mai spectaculoase proiecte turistice din lume, inclusiv insulele artificiale în formă de palmier și celebrul Burj Khalifa.
Compania Nakheel Properties, apropiată de guvernul Emiratelor, l-a contactat pe Trump pentru a construi un zgârie-nori uriaș. Proiectul nu s-a materializat niciodată, dar Trump a legat relații importante cu afaceriștii din Golf. Unul dintre acești parteneri a fost Hussain Sajwani, proprietarul gigantului Damac Properties. În 2013, cei doi miliardari au semnat un acord pentru a construi primul teren de golf Trump din Orientul Mijlociu.
Cu o săptămână înainte de a începe al doilea mandat prezidențial, Trump l-a invitat pe Sajwani la reședința sa din Mar-a-Lago. Acolo, omul de afaceri arab a anunțat investiții de 20 de miliarde de dolari în centre de date pentru inteligență artificială din SUA.
În 2022, Trump Organization a deschis un teren de golf în Muscat, capitala Omanului, prin intermediul unui alt partener de afaceri din Dubai, Ziad El Chaar. Acesta lucra cu compania Dar Al Arkan, apropiată de guvernul saudit. În anul 2024, când sondajele îl dădeau favorit pe Trump pentru revenirea la Casa Albă, Dar Al Arkan a anunțat noi proiecte cu brandul Trump în Arabia Saudită și Dubai.
Ieșirea lui Trump de la Casa Albă, din 2021, a fost una dramatică. Pe 6 ianuarie, susținătorii săi au luat cu asalt Capitolul în urma discursului său incendiar. Multe companii au rupt atunci legătura cu el, dar altele au menținut- o. În ultimii ani, fiii lui Trump au descoperit o nouă febră și sursă de venit: criptomonedele și tokenizarea activelor. Donald Jr. și Eric au investit în compania American Bitcoin, o firmă de mining care se extinde rapid în Arabia Saudită. În paralel, au lansat platforma World Liberty Financial, care a creat criptomoneda USD1, legată de dolar.
Compania MGX din Abu Dhabi a folosit această criptomonedă pentru a investi 2 miliarde de dolari în platforma de tranzacționare Binance. Fondatorul Binance, Changpeng Zhao, fusese condamnat pentru spălare de bani. În octombrie 2025, Trump l-a grațiat.
Familia Trump are și un alt aliat important, pe Jared Kushner, ginerele președintelui. Firma sa de investiții, Affinity Parteners, a atras peste 5 miliarde $ de la investitori din Golful Persic. Cel mai mare investitor este fondul suveran al Arabiei Saudite.
Revenind la gigantul Trump Organization, firma pregătește o intrare spectaculoasă și pe piața românească. Familia Trump a anunțat deja lansarea proiectului Trump Tower Bucharest, realizat în parteneriat cu dezvoltatorul român SDC Imobiliare. Proiectul ar urma să fie construit chiar în centrul Capitalei și va include apartamente rezidențiale premium, servicii exclusiviste și facilități de lux. Dezvoltare ar marca debutul oficial al brandului în România. De asemenea, în ultimele luni, s-a speculat și asupra unor investiții marca Trump în Ardeal, informațiile nefiind confirmate niciodată oficial de vreun reprezentant al companiilor președintelui SUA.