Impozitarea bacșișului, o bătaie de cap în plus pentru clienți. Chefliii din cârciumi transformați în contabili pentru ANAF

Statul vrea să-și ia partea din bacșișul pe care clienții îi lasă chelnerilor în semn de mulțumire pentru calitatea servirii, un proiect de lege care va intra în plenul Camerei Deputaților prevăzând un impozit de 10% pentru acest tip de venituri. Proiectul îi aparține fostului senator PSD Eugen Teodorovici, cel care a mai încercat și în 2015 să impoziteze bacșișul din postul de ministru de Finanțe, tentativă soldată cu un eșec.

Distribuirea bacșișurilor se va face de către patroni

Proiectul a fost depus de către Teodorovici încă din 2019, dar după ce a trecut de Senat, s-a împotmolit în comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților care abia marți a întocmit raportul necesar pentru dezbaterea în plen.

Forma finală a proiectului a fost discutată și cu reprezentanți ai sectorului HoReCa și cu Ministerului Finanțelor. Astfel, cuantumul bacșișului va fi trecut pe nota de plată de către client, fie suma lăsată de client, fie ca procent din consumație.

„Clientul alege valoarea bacşişului pe care vrea să-l plătească şi indică pe nota de plată fie suma procentuală, fie suma absolută. Suma urmează a fi trecută distinct pe bonul fiscal eliberat de operatorul economic prestator al serviciului. Acesta din urma asigură distribuirea integrală a bacşişurilor adunate către angajaţi, iar la data plăţii reţine impozitul de 10% și îl virează la bugetul de stat. Deci, angajatul nu va fi obligat să facă nimic în plus față de momentul actual, doar sa înmâneze clientului nota de plată”, a declarat deputatul Bogdan Huțucă (PNL), președintele comisiei de buget-finanțe.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Pe lângă faptul că statul va încasa bani dintr-o donație voluntară a unui client pentru chelnerul care-i aduce berea la masă, susținătorii invocă faptul că astfel bacșișul va putea fi plătit și cu cardul, iar în cazul în care clientul poate deconta la angajator cheltuielile de protocol, va fi decontat inclusiv bacșișul. Potrivit proiectului, bacșișurile vor fi preluate de către operatorul economic care le va împarte între angajați printr-un regulament intern, iar în funcție de cât primește fiecare, va fi percepută și taxa de 10%.

Un alt argument invocat de către susținătorii proiectului este că fiscalizarea bacșișurilor va crește nivelul veniturilor oficiale ale personalului care obține bacșișuri, fapt ce ar putea să le ușureze accesul la facilități precum creditele bancare.

Clienții, transformați fără voie în agenți fiscali

Chiar presupunând că personalul din baruri sau restaurante ar fi de acord cu impozitarea, se ridică unele semne de întrebare privind modalitatea aplicării acestei măsuri. În primul rând, clienții ar trebuie să facă, indirect, treaba Fiscului. Astfel, inițial li se va înmâna nota de plată pe care clienții vor trebui să treacă suma pe care o lasă ca bacșiș sau să bifeze rubrica cu procentul din consumație, de la 0% la 15%. Abia după ce vor face acest lucru li se va înmâna bonul fiscal. Practic, achitarea notei de plată se va face în două etape, pe timpul clienților.

Pe lângă asta, clienții cârciumilor sau restaurantelor vor trebui să facă calculul exact, în conformitate cu procentajul bifat pe nota de plată, lucru ce poate fi destul de anevoios după mai multe beri sau după o noapte în club însoțită de shot-uri de tequila.  Aceste complicații chiar ar descuraja clienții să acționeze potrivit comportamentului prescris în lege și astfel să refuze să declare în acte bacșișul pe care îl vor lăsa personalului, cu atât mai mult cu cât nu inspectorii ANAF le prepară mâncarea sau le toarnă berea în pahare.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Potrivit estimării făcute de Eugen Teodorovici în 2019, bacșișurile ar fi reprezentat între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei pe an, ceea ce înseamnă că statul ar trebui să încaseze între 75 și 150 de milioane lei pe an din această sursă, presupunând o conformare generală nu doar din partea personalului HoReCa, ci și din partea clienților. Deocamdată această conformare este incertă, iar acest lucru a fost exprimat indirect de către fostul premier Florin Cîțu care, în iulie 2021, își exprima rezervele față de oportunitatea acestei reglementări.

„Aș vrea să discut acest lucru și cu cei care primesc bacșișul și să văd dacă sunt de acord. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacșișului, dar cu impozitarea am rezerve de fiecare dată. Când introducem taxe, efectele sunt directe și indirecte și aș vrea să știu care este impactul indirect și pe acesta nu mi-l spune nimeni deocamdată”, spunea Cîțu.

Tot Eugen Teodorovici a fost autorul primei tentative de impozitare a bacșișului, în 2015, pe când pesedistul era ministru de Finanțe. Prin OUG 8/2015  a fost reglementată taxarea acestui tip de venit, însă măsura s-a dovedit de neaplicat. Cea mai extravagantă prevedere a ordonanței era ca personalul să-și golească buzunarele înainte să intre în tură, iar banii pe care îi aveau asupra lor la încheierea programului să fie considerat bacșiș și impozitat ca atare. Teodorovici a trebuit să renunțe la această prevedere după numai câteva săptămâni, dar ideea impozitării sub o nouă formă a bacșișului a persistat.