Împrumuturi nerambursate și bani dați pe ochi frumoși în numele statului. Nereguli grave descoperite la cei mai bine plătiți bancheri ai statului

Mai multe nereguli, unele care par a fi la limita legii, apar într-un recent raport al Curții de Conturi în urma unui control privind activitatea băncii între anii 2021 și 2022, adică chiar înainte ca banca să intre pe piața de retail, după absorbția Băncii Românești SA. Documentul curții vorbește de împrumuturi care nu au fost rambursate sau garanții neexecutate de către bancă, ba chiar împrumuturi acordate unor alte instituții ale statului fără respectarea tuturor condițiilor legale. Asta în condițiile în care activitatea Eximbank este coordonată de celebrul comitet GIFCA, din care fac parte mai mulți miniștri, fiecare plătit cu 50.000 de euro pe an.

Nereguli grave identificate în activitatea Eximbank

Raportul Curții de Conturi privind modul în care EximBank a respectat procedurile legale în administrarea și derularea fondurilor primite de la stat pentru susținerea mediului de afaceri românesc și a tranzacțiilor internaționale a scos la iveală nenumărate nereguli grave. Mai exact, este vorba de finanțări, garanții, finanțări și garanții în cadrul schemei de ajutor de stat COVID derulate în perioada 2021-2022. Este vorba de produse operate de bancă în numele și în contul statului (NCS).

Spre exemplu, raportorii Curții subliniază că, deși a existat o somație în acest sens, banca nu a continuat măsurile de executare silită, în mod contrar prevederilor legale și procedurilor interne. Trebuie subliniat că EximBank are și propria activitate, iar de produsele financiare în numele statului se ocupă o divizie separată, Divizia Finanțări, Garanții și Asigurări Nume și Cont Stat (DFGANCS).

„Cauza deficienței constate o reprezintă neaplicarea întocmai de către structurile specializate din cadrul DFGANCS a procedurilor de lucru specifice referitoare la recuperarea creanțelor NCS”, se arată în raportul Curții ce subliniază apoi că, drept consecință, a rezultat „nerecuperarea niciunei sume din totalul debitului datorat Băncii de împrumutat”.

Digi24.ro

O actriță cunoscută încă din copilărie a murit la 24 de ani. A avut primul rol principal la doar 6 ani

La fel, tot în ceea ce privește nerecuperarea împrumuturilor, auditorii Curții de Conturi notează „neexercitarea tuturor demersurilor în vederea executării garanțiilor constând în ipotecă de rang I asupra creanțelor împrumutatului”. Altfel spus, deși EximBank avea la dispoziții mijloace legale pentru recuperarea unor sume de bani, precum o ipotecă de rang I, banca nu a luat aceste măsuri. Raportul Curții vorbește, la cauze, de insuficienta reglementare a procedurilor interne de lucru pentru recuperarea creanțelor acordate în numele statului. Altfel spus, această bancă nu a reușit să-și recupereze banii de la un creditor din cauza lipsei procedurilor interne în acest sens.

De asemenea, auditorii Curții subliniază că EximBank nu a respectat normele interne în situațiile în care nu au fost respectate graficele de rambursare de către cei împrumutați. „Consecința deficienței constatate rezidă în nereîntregirea fondurilor statului administrate de Bancă, datorită nerambursării creditului acordat societății comerciale, cu diminuarea capacității de realocare a fondurilor conform destinației legale a acestora”, se arată în raportul Curții. Altfel spus, banii statului, pe apa sâmbetei.

Digisport.ro

Lovitură de teatru la Rapid, după ce Marius Șumudică și-a anunțat demisia în fața fanilor

Operațiunile aprobate în numele statului

O altă neregulă este că în cadrul EximBank nu a fost respectat regulamentul intern în ceea ce privește competențele privind operațiunile în numele statului. Altfel spus, finanțări sau garanții acordate în numele statului au fost aprobate de persoane care nu aveau această autoritate.

„Nerespectarea reglementărilor interne în ceea ce privește competențele de aprobare a operațiunilor desfășurate de EXIM Banca Românească SA în numele și în contul statului”, se arată în documentul citat, iar cauza acestei deficiențe ar consta în „interpretarea eronată a prevederilor normei speciale”. Practic există riscul ca fondurile publice alocate de către Exim Banca Românescă să fie administrate de persoane fără competența necesară. Recomandarea Curții de Conturi în acest caz: „respectarea normelor legale și a normelor interne ale Băncii”.

Apoi, sunt identificate nenumărate nereguli în ceea ce privește modul în care sunt acordate garanții în modul statului. Raportul Curții menționează că Banca nu a verificat îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate la acordarea unei garanții în numele statului unei persoane juridice de drept public, adică unei alte autorități publice. În acest caz, raportul citat menționează că Banca nu are nici măcar reglementat condițiile de acordare a garanțiilor de stat pentru alte instituții publice.

La acest capitol, raportul Curții subliniază că există deficiențe în ceea ce privește constituirea garanțiilor luate în calcul la acordarea garanțiilor de stat (NCS). Astfel, se pare că EximBank a acordat garanții de stat pentru finanțarea unor investiții ce se aflau în proprietatea altei entități decât a titularului finanțării, ceea ce reprezintă, cel puțin, o încălcare a reglementării privind acordarea acestor garanții.

Mai mult, în constituirea unor garanții colaterale a fost pusă o ipotecă pe creanțe viitoare, cu o valoare stabilită doar pe baza unor previziuni. În alte cazuri nu a fost atins nici măcar gradul minim obligatoriu de acoperire cu garanții pentru un împrumut.

„Acceptarea în mix-ul de garanții colaterale a ipotecii asupra unor creanțe viitoare, valoarea acestor creanțe fiind stabilită pe baza unor previziuni, respectiv fără a avea la bază o creanță certă și lichidă (contract/comandă).

Neluarea de către Bancă a măsurii de solicitare a completării, de către împrumutat a mix-ului de garanții, în vederea asigurării gradului minim obligatoriu de acoperire cu garanții colaterale a creditului acordat”, se mai arată în raportul Curții de Conturi, publicat pe site-ul instituției vineri, 11 aprilie.

Exim Banca Românească a ajuns pe pierdere

Ultima execuție bugetară, publicată de către Ministerul Finanțelor pentru primele două luni ale anului în curs, arată că Exim Banca Românească a ajuns pe pierdere. Mai exact, banca a avut pierderi de 102 milioane lei în primele două luni, în condițiile în care a înregistrat venituri de 480 milioane lei. Cheltuielile totale ale băncii au fost de 582,7 milioane, cu 1,2 milioane lei, cheltuieli de personal, și 18,5 milioane, alocați pentru bunuri și servicii.

Trebuie subliniat că, la finalul anului trecut, EximBank înregistrase pierderi de 2,6 miliarde lei, iar în luna februarie a anului trecut, banca era deja pe minus cu peste 700 de milioane de lei. La finalul anului 2022, adică finalul perioadei audiate, banca înregistra un mic excedent de 6,7 milioane lei. Spre comparație, la începutul perioadei audiate, adică finalul anului 2021, excedentul băncii era de 1,1 miliarde lei.

Cea mai secretoasă companie de stat

Exim Banca Românească pare a fi una dintre cele mai secretoase companii de stat în ceea ce privește informații de interes public. Spre exemplu, pe site-ul băncii nu există declarațiile de avere decât a trei persoane din conducere, președintele executiv și doi administratori, însă documentele sunt ilizibile, fiind scanate în așa fel încă niciun detaliu să nu poată fi observat. Situația a fost semnalată în presă de ani buni, inclusiv de către publicația noastră, însă ea pare să persiste în ciuda acestui fapt. Oricine poate verifica acest lucru aici.

Mai mult, în luna noiembrie a anului trecut, în cadrul Consiliului de Administrație al băncii au fost validați trei noi membri. Informația apare pe site-ul băncii în data de 25 noiembrie, iar în presă pe 6 februarie. Nici până astăzi, la peste două luni distanță, cei trei noi administratori ai băncii deținute de către Ministerul Finanțelor nu au declarațiile de avere și interese publice pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Termenul legal este de 30 de zile pentru depunerea acestor acte.

La fel, trebuie subliniat că activitatea EximBank este coordonată de către celebrul comitet interministerial GIFCA, alcătuit din membri ai Exim și ai Guvernului, plus SGG. Autoritățile statului au refuzat în mod repetat să facă publică componența acestui comitet, care la înființare în 2007 avea 13 membri, iar în 2024, a ajuns la 17. Declarațiile de avere ale diferiților oficiali, miniștri sau secretari de stat, arată că fiecare membru al acestui comitet a încasat peste 250.000 lei.

Mai mult, aceste nereguli identificate de către Curtea de Conturi vin în contextul în care șefii din conducerea EximBank sunt printre cei mai bine plătiți oameni din România. Șeful Exim, Sorin Traian Halalai, a avut în anul fiscal 2023 venituri de peste 1,6 milioane lei. Halalai este la conducerea EximBank din anul 2012.