„În acest sistem în care există corupţie mică, medie şi mare toată lumea se simte bine de dinainte de 1989!”. Marile probleme ale României, depistate de istoricul Alina Pavelescu

Istoricul Alina Pavelescu a fost invitata lui Mihai Tatulici, în exclusivitate la TATULICI LA FANAT1K, unde, alături de reputatul realizator tv, a făcut o radiografie a marilor probleme ale României, probleme care au apărut inclusiv cu ocazia alegerilor prezidențiale, anulate de Curtea Constituțională ulterior.

Alina Pavelescu: „Suntem o societate în care s-a pierdut liantul de încredere”

În primul rând, a arătat Alina Pavelescu, din societatea romănească a dispărut încrederea, cavector politic de o importanță capitală, spune ea. „Noi suntem o societate în care s-a pierdut liantul de încredere. Părerea mea este că s-a pierdut unul din elementele esențiale care fac un contract social să funcționeze, suntem o societate aproape rămasă fără contract social din această cauză”, a afirmat ea.

În egală măsură, există o problemă și în legătură cu competențele, cu ceea ce înțelege, spune istoricul, să facă cetățeanul în societate pentru ca ea să funcționeze. Alina Pavelescu a dat exemplul elevilor olimpici, puțini la număr, în timp ce media școlii este departe de performanțe.

„Iar problema aceasta cu bulele de competență din societatea românească seamănă cumva cu falsa problemă a copiilor olimpici: iată, avem și noi olimpicii noștri. Ok, dar așa cum nivelul real al școlii de dat de nivelul elevului mediu, adică cel mai mare număr de elevi îl au de fapt în ceea ce învață ei, și nivelul de responsabilitate civică și de înțelegere a problemelor cu care se confruntă societatea nu e dat de oamenii din aceste bule, ci de ceea ce înțelege cetățeanul mediu că trebuie să facă el ca să funcționeze societatea”, a spus invitata lui Mihai Tatulici.

Digi24.ro

Cine e Cristina Târteață, funcționara care l-a confruntat pe Bolojan: numită pe filiera PSD în mai multe instituții. Ce avere are

„Corupție mică, corupție mare, toată lumea se simte bine”

Nici problema corupției nu poate fi etichetată liniar, este de părere istoricul. În România există mai multe niveluri ale corupției, grav este că societatea le acceptă pe toate, ba chiar se „simte bine” în această postură.

„Nici problema corupției nu este atât de simplă, pentru că în acest sistem în care există mică corupție, corupție medie și corpție mare, toată lumea se simte bine, și se simte bine dinainte de 1989, trebuie să o spunem”, spune Alina Pavelescu.

Mihai Tatulici a subliniat, în scandalul generat după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor, că există în societate oameni care, spune el, lucrează împotriva intereselor României, de a rămâne stat european, membru NATO, de a-și urma ireversibil calea pro-occidentală, și vina nu ar trebui aruncată numai pe așa numiții votanți emoționali, care au dat un vot de blam establishmentului politic de la București.

„Oamenii care dau un vor negativ se pot răzgândi foarte repede atunci când apare cineva care le propune o soluție pozitivă”, a spus Alina Pavelescu. Instituțiile statului, a spus Tatulici, nu bagă în seamă continuitatea national comunismului din vreme lui Nicolae Ceaușescu cu mișcarea legionară până în zilele noastre.

Digisport.ro

Gigi Becali a văzut câți bani primește ca deputat și a răbufnit: ”Ce înseamnă asta?”

„Noi nu am avut istorie publică după 1989”

„De faptul statul român n-a băgat altceva în seamă. N-a băgat în seamă că atunci când vrei să schimbi paradigma identitată, pentru că atunci când încetezi să le mai explici românilor că ei erau, așa cum le spunea Ceaușescu, o națiune care trăia autarhic și care trebuia să se teamă de toți vecinii ei, care se trăgea din Burebista, și așa mai departe, și le spui că suntem europeni și facem parte din marea familie europeană, tu trebuie să creezi o structură ideologică de-a dreptul care să subîntindă cumva acestă nouă identitate”, a spus Alina Pavelescu.

În opinia ei, ceea ce trebuia făcut este o istorie publică. „Noi nu am avut istorie publică după 1989 pentru că fiecare s-a temut să și-o asume, să creeze un fel de identitate în care să fie prelucrate acele elemente pe care și le dorea de fapt să le explice oamenilor, ce înseamnă a fi european. Iar noi am moștenit cumva, fără să ne dăm seama, școala ceaușistă, ceea ce învățaseră la școală deja două-trei generații și firește că aceste lucruri au trecut mai departe”, a explicat ea.

Regimul comunist, lăudat de copii după Revoluție

Problema societății este că a doua zi după 1989 și după Revoluție, oamenii au rămas la fel, nu s-au adaptat noilor realități. Se putea pune la punct un mod de educație care să-i ajute pe copii să nu mai facă greșelile care s-au făcut și să nu mai treacă prin experiențele dureroase pe care le-au cunoscut cei dinaintea lor, dar nu s-a făcut acest lucru, situație care s-a răzbunat, mai spune ea.

„Eu am fost șocată, apropo de rolul educativ al arhivelor. Prin 2006, cred, am făcut la arhivă o expoziție despre perioada comunistă, o expoziție care le era dedicată tinerilor. Aveam un caiet în care îi rugam să-și treacă impresiile, și dacă se poate să ne spună ce cred ei despre comunism. Ei bine, acel caiet era plin de povești ale copiilor despre cât de bine era în comunism, lor li se povestise de către bunicii lor, perdanții tranziției”, a declarat Alina Pavelescu.