În ce instituții au românii încredere. Biserica și Armata pierd teren încet, dar constant. Care sunt noii preferați

Timp de decenii, popularitatea în rândul românilor a Armatei și a Bisericii a părut incontestabilă și de neclintit, însă în timp tiparul după care cetățenii acordă încredere unei instituții sau alta s-a modificat, astfel că unele sondaje de opinie încep să indice că cele două instituții menționate au pierdut teren nu doar procentual, ci și ca poziție în rândul cetățenilor. În schimb, scepticismul românilor față de instituțiile politice pare incurabil.

Încredere oarbă în primii ani de democrație

După revoluția din 1989, românii au intrat în democrație cu un entuziasm egalat doar de naivitate, încrederea în instituțiile statului fiind la niveluri inimaginabile pentru ziua de astăzi. Sondajele din 1990 indică faptul că încrederea în Armată era undeva la 90%, cu toate că trecuseră doar câteva luni de când aceasta reprimase cu brutalitate mișcarea revoluționară de la Timișoara, iar unii generali implicați în atrocitățile comise ocupau funcții importante în statul român. Biserica era cotată la circa 80%, iar instituțiile politice nu erau cu mult în urmă: Guvernul era pe la 75%, iar Parlamentul se apropia de 70%.

Entuziasmul s-a stins repede, cu toate că au fost perioade în care instituțiile politice păreau să recupereze din încrederea pierdută, însă acest lucru se întâmpla doar temporar, în anii care urmau după schimbarea puterii, cum a fost în 1997 când venirea la guvernare a CDR părea să dea speranțe mai mari. Însă la finalul acestui regim, cifrele erau catastrofale: Președinția avea 20% încredere, Guvernul urma cu 13-14%, în timp ce Parlamentului și partidele politice erau undeva la 10%. O nouă alternanță a puterii a determinat un reviriment spectaculos în 2001: Președinția – aproape de 55%, Guvernul – 48%, Parlamentul – peste 30%, iar partidele – 15%, după care s-a reluat tendința de scădere. Revirimentele din 2005 și 2009 au fost mult mai mici, iar criza economică a făcut ca instituțiile politice să înregistreze un nou minim istoric la capitolul încredere, cu Președinția la 15%, iar celelalte trei în jur de 10%.

De atunci, nu s-a mai schimbat mare lucru în ce privește lipsa de încredere colosală a românilor față de mediul politic astfel că, la începutul anului, un sondaj CURS cota Președinția la 16%, Guvernul 15%, iar Parlamentul și partidele aveau un rușinos 9%. Explicația acestor cifre stă în nivelul puternic de personalizare a instituțiilor politice, astfel că imaginea unui politician de marcă se răsfrânge automat și asupra instituției pe care o conduce sau din care face parte. De exemplu, sondajele indică o apropiere foarte strânsă între încrederea de care se bucură președintele României la un moment dat și încrederea acordată Președinției ca instituție.

Clerul și militarii cu prestigiu în declin

Biserica și Armata au părut imune la acest declin brutal fiind constant pe primele două locuri, cu diferența că, față de 1990, Biserica a trecut în fața Armatei. Cultele au avut un nivel de încredere de peste 80% până la începutul anului trecut, în timp ce Armata a mai avut oscilații, de exemplu în 2007 coborând la puțin peste 60%. Cu toate acestea, militarii au avut în general un nivel de încredere de peste 70%.

Una dintre explicațiile vehiculate de sociologi este că cele două instituții sunt relativ opace prin natura lor, activitatea curentă fiind mai greu de evaluat, dar beneficiind de un prestigiu acumulat istoric. De asemenea, este greu de clarificat ce înseamnă încredere într-o instituție sau alta. În cazul Bisericii, sondajele nu sunt defalcate pe diversele culte, astfel că nu există informații legate de încrederea pe care o au credincioșii față de cultul de care aparțin. „Ce înseamnă ”încredere în Biserică ?” Înseamnă, în România, ”personal, Biserica nu mă deranjează”. În ce constă încrederea în Biserică ? Mă încred că un chirurg mă va opera bine, că militarii știu să utilizeze un radar. Mă încred că piloții nu sunt beți. Am încredere că Biserica va…?”, se întreba Dan Ungureanu, profesor la Universitatea din Timișoara, într-o analiză publicată în revista Vatra.

Digi24.ro

O femeie a vândut un tablou pe Facebook cu 200 de dolari. A doua zi a avut un șoc când a aflat cât valora de fapt

De asemenea, sociologul Remus Ștefureac, director al casei de sondaje INSCOP, nota că instituțiile puternic ierarhizate sunt mai puțin vulnerabile în ce privește popularitatea în perioade de criză economică sau socială. „Putem găsi şi o explicaţie conjuncturală a încrederii mai mari în Biserică, Armată, SRI sau Poliţie. Contextul social şi economic marcat de criză şi instabilitate încurajează încrederea în repere instituţionale solide ale statului, capabile să acopere nevoia de siguranţă a oamenilor şi să transmită un sentiment de stabilitate”, spunea Ștefureac, în 2013, potrivit Adevărul.

Cu toate acestea, Remus Ștefureac făcea acest comentariu în care devenise evident că și Biserica începe să sufere la capitolul încredere întrucât sondajul INSCOP publicat în mai 2013 tocmai confirma tendința de descreștere, cu Biserica în declin la 67% și Armata la 63%, urmate de SRI (o altă instituție opacă) – 48%, Poliție – 47% și DNA și primăriile, ambele cu 45%. De atunci până acum, nu a mai fost atins pragul de 70%, singura excepție fiind un sondaj Sociopol din august 2022, în care Armata atingea 71% încredere, creștere stimulată și de războiul de la granițele României. În ianuarie 2023, un sondaj CURS dădea Armata la 67% și Biserica la 63%, același procente ca în urmă cu zece ani, dar inversate între militari și clerici.

Digisport.ro

N-a stat la discuții și a trimis buldozerul la hotelul lui Dumitru Dragomir! Ce a urmat

Salvatorii trupurilor, preferații păstorilor de suflete

Evaluarea încrederii în instituții depinde și de cum sunt selectate acestea de către institutele de sondare în momentul stabilirii chestionarului. Elementul de noutate este că sondajele recente arată că, de fapt, Biserica și Armata nu mai sunt primele în clasament și s-ar putea să nu fi fost de mai multă vreme, iar asta este posibil pentru că s-a cerut opinia populației și asupra unor instituții anterior neglijate.

Sondajul Sociopol din august 2022 indica pe primul loc pompierii cu un uluitor 91%, după care urma Armata – 71%, Biserica – 63%, Jandarmeria – 57% și primăriile – 54%. De notat că primăriile au fost constant singura instituție politică ce a avut un grad relativ mare de încredere, cu variații în intervalul 40-60% în ultimii 20 de ani. Numai o lună mai târziu, un sondaj Avangarde dădea pompierilor un scor ceva mai mic, dar oricum peste liderii tradiționali, care ocupau abia pozițiile 4-5: pompierii – 77%, SMURD – 63%, ambulanța – 57%, Armata – 56%.

Cei de la Avangarde au separat întrebarea clasică privind încrederea în Biserică în două întrebări distincte, una care viza Biserica Ortodoxă (55%) și Biserica Catolică (30%). Sondajul a arătat că, în realitate, românii prețuiesc cel mai mult oamenii care lucrează în instituții ce au impact direct, imediat asupra vieților lor, putându-i salva din situații limită, în timp ce „gardienii” nației și ai credinței au căzut în plan secund. În sondajul CURS din ianuarie 2023 nu a fost inclus SMURD și serviciul de ambulanță, dar pompierii au obținut din nou un scor mare, de 63%, la egalitate cu Biserica, în timp ce Armata își adjudeca primul loc cu 67%.