Drept dovadă, de puține ori în lume istoria a consemnat astfel de scenarii. Sau chiar dacă le-a consemnat, niciodată nu au fost atât de bizare precum cele petrecute în țara noastră. Desigur, țările africane au o istorie de lovituri de stat, în special cu implicarea armatei, dar acestea au loc de obicei după ce au avut loc alegerile, nu în timpul lor.
Așadar, așa cum remarcă Digi 24, România este într-o companie ”selectă” alături de Gabon, Myanmar sau Kârgâztan, țări care au și ele episoade ciudate când vine vorba de instabilitate politică și socială. Potrivit datelor prezentate de sursa citată în secolul 21 au fost doar 26 de scrutine de alegeri anulate.
Pe această listă se află țări precum Gabon, Myanmar, Kuwait, Kârgâzstan, Thailanda sau Guinea-Bissau, țări pe care cu siguranță unii români vor avea probleme în a le găsi pe hartă. Ar prinde lista scurtă și țări din Europa, cum ar fi Austria (în 2016) sau în Ucraina, unde alegerile au fost urmate de Revoluția Portocalia, precum și Islanda (2010).
În 2023, în Gabon aveau alegeri la 26 august 2023. Președintele în exercițiu Ali Bongo candida pentru a fi reales, din partea Partidului Democrat Gabonez, partid care a condus țara 41 de ani neîntrerupt. A câștigat alegerile pe 30 august, însă a urmat o lovitură de stat, iar alegerile au fost anulate.
În 2020, în Myanmar au avut loc alegeri generale, mai exact pe 8 noiembrie. Armata din Myanmar a susținut aici că alegerile au fost fraudate, a urmat astfel o lovitură de stat care l-a destituit pe președintele Win Myint. Armata s-a angajat mai apoi să organizeze alegeri libere, care nu au mai avut loc.
În 2020, în Kârgâzstan partidele pro-guvernamentale câștigau alegerile, însă în urma unor proteste aceste alegeri erau anulate. Totul s-a petrecut în timpul pandemiei Covid-19. În 2019, în republica Abhazia aveau loc alegeri prezidențiale. Pentru că populația a ieșit în stradă, fiind nemulțumită de candidatul care a câștigat, alegerile au fost anulate.
În 2019, în Malawi aveau alegeri generale. În acest caz rezultatele alegerilor au fost fraudate cu ajutorul unui lichid denumit ”Tipp-Ex”, care ar fi fost folosit pentru a schimbat voturile. În 2017, alegerile prezidențiale au fost reluate după o serie de contestații aparent legitime.
În 2016, în Austria, țară din inima Europei, aveau loc alegerile prezidențiale pe 24 aprilie. Alegerile celui de-al doilea tur au fost anulate, pentru că președintele în exercițiu Heinz Fischer îndeplinise deja două mandate și nu era eligibil pentru al treilea mandat succesiv.
Acest fapt a cauzat o criză nemaivăzută, pentru că în turul secund au ajuns doi candidați care nu erau susținuți de partidele importante. Au fost peste 117 de contestații și s-a contestat că 77.900 de voturi prin corespondență nu au fost numărate cum ar fi trebuit. În cele din urmă, Van der Bellen ajungea președintele Austriei și depunea jurământul la 26 ianuarie 2017.
În 2010, în Islanda, alegerile au fost anulate pentru mai multe nereguli, în timp ce în 2004 în Ucraina aveau loc celebrele alegeri prezidențiale. Se luptau atunci Viktor Iușcenko, lider al opoziției și Viktor Ianukovici, premierul în exercițiu.
Curtea Supremă a Ucrainei a dovedit atunci că alegerile au fost fraudate în favoarea lui Ianukovici. De altfel, observatorii din alte țări au confirmat frauda. A fost declanșată ”Revoluția portocalie”, un protest pașnic care a dus la reluarea alegerilor. Viktor Iușcenko a câștigat în acel moment cu 53% din voturi.