În dosarul viceprimăriței USR a Brașovului, judecătorii nu spun că „fapta nu există”. Motivarea achitării Flaviei Boghiu: DNA, pulverizată în instanță

Achitarea Flaviei Boghiu, fost viceprimar al municipiului Brașov, acuzată de fapte de corupție în ”dosarul catacombelor” a devenit prilej pentru USR să o transforme pe aceasta într-o veritabilă eroină în lupta cu ”rechinii imobiliari”. Dominic Fritz a vorbit despre ”o acuzație ridicolă” și o ”bătaie de joc cu ochiul liber”. ”Așa cum a constatat și judecătorul, fapta nu există”, a spus Dominic Fritz, șeful USR, referindu-se la dosarul Flaviei Boghiu.

De ce acuzațiile la adresa Flaviei Boghiu nu sunt ”ridicole”. Ce spun judecătorii

În realitate, Tribunalul Brașov nu a exclus definitiv existența unei fapte ilicite, ba chiar a admis-o. Într-o motivare extrem de curajoasă, judecătorii care le-au achitat pe Flavia Boghiu, viceprimar, și pe Christine Manolache, șefa Serviciului Administrarea Patrimoniului şi Urbanism Comercial (SAPUC) nu pot fi considerate vinovate pentru că doar au făcut un bine comunității, în schimbul căruia nu au obținut vreun beneficiu material.

”Prin urmare, chiar dacă fapta ilicită există, nici sub aspectul vinovăției nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca faptele inculpatelor să fie considerate infracțiuni”, spune Tribunalul Brașov, în motivarea consultată de FANATIK.

În anul 2024, Flavia Boghiș și Christine Manolache au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție (abuz în serviciu și folos necuvenit), acuzându-le că au permis folosirea gratuită a Catacombelor Brașovului fără bază legală, în beneficiul Asociației Amural, care a deschis acolo un muzeu. Prejudiciul calculat s-a ridicat la aproape 300.000 de lei, reprezentând lipsă de folosință (chirie neîncasată și penalități).

Digi24.ro

VIDEO Operațiunea „Golden Dynamite”: cum a fost scoasă Maria Corina Machado din Venezuela cu ajutorul americanilor de la Grey Bull

DNA, pulverizat în instanță. Cum să te consideri prejudiciat pentru un obiect care nu-ți aparține

Judecătorii de la Tribunalul Brașov au pulverizat argumentele DNA pornind de la un detaliu aparent lipsit de importanță. Parchetul a pornit de la premisa că respectivele catacombe aparțin proprietății private ale statului, dar în realitate, aceste galerii subterane nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi înscrise în cartea funciară: nu sunt o clădire, nu sunt teren și nici un activ economic valorificabil.

Digisport.ro

Ion Țiriac, reacție neașteptată după ce a fost depășit în topul celor mai bogați români. Ce avere are acum

Prin urmare, acestea nu pot fi închiriate legal și nu pot produce chirie. Cu alte cuvinte, instanța a desființat complet ideea de ”pagubă”, pentru că primăria nu se poate considera prejudiciată pentru un bun care nu i-a aparținut niciodată.

Judecător: ”DNA pornește de la o premisă faptică greșită”

”Or, având un regim juridic incert, calificarea efectuată de parchet că acesta ar aparține domeniului privat al UAT doar pe baza unei note de inventar de înregistrare în evidențele contabile în iunie 2021 și fără adoptatea unui HCL de aprobare a inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, nu corespunde situației juridice reale a bunului.

Astfel, reține instanța că parchetul pornește de la o premisă faptică greșită atunci când afirmă că bunul se află în proprietatea privată a statului, premisă care generează o eroare de raționament prin încadrarea presupusei fapte în încălcarea dispozițiilor art. 362 din Codul administrativ care reglementează situația bunurilor proprietate privată a UAT/statului”, spun judecătorii.

Muzeul a existat doar 70 de zile. DNA a văzut un prejudiciu de 300.000 de lei

În 2021, Asociația Amural a solicitat Primăriei Brașov un parteneriat, prin care instituția urma să pună la dispoziție spațiul, să asigure electricitatea și siguranța publică, iar asociația să se ocupe de ”conținutul artistic”, pe baza unei înțelegeri preliminare cu administrația anterioară.

Cele două părți au negociat detaliile și au căzut de acord, astfel că la data de 20 iunie 2021 s-a inaugurat Brașov Undreground Museum, care avea să rămână deschis exact 70 de zile, până la izbucnirea scandalului.

Catacombele, cedate în folosință fără HCL

Ulterior, au început să apară și problemele. Galeriile subterane nu au putut fi înscrise în Cartea Funciară în mod individualizat, ci doar terenul de deasupra, care apare în domeniul public. Chiar și dacă galeriile ar fi făcut parte din domeniul public sau privat al UAT Brașov, acestea nu putea fi acordate cu titlu gratuit decât asociațiilor de utilitate publică. Iar Amural nu deține un astfel de statut.

O altă problemă a fost că cedarea cu titlu gratuit a catacombelor a fost făcut fără o hotărâre de consiliu local. Abia în august, când muzeul era deja în funcțiune, a fost propus pe ordinea de zi o HCL privind protocolul de parteneriat între Municipiul Brașov și Asociația Amural pentru proiectul Brașov Underground Museum (BUM).

Documentul care urma să ”legalizeze” proiectul a fost respins de consilierii locali pe motiv că ”muzeul deja există”.

Cum a scăpat Flavia Boghiu de condamnare

Instanța a recunoscut că folosirea spațiului înainte de clarificarea regimului juridic a fost nelegală, dar spune că faptele șefelor din primărie nu pot fi considerate infracțiuni, pentru că le lipsește cel puțin unul din elementele constitutive: încălcare de lege primară, prejudiciu și intenție.

În cazul Flaviei Boghiu și a colegei sale, DNA nu a putut proba nici intenția și nici prejudiciul real. Mai mult, judecătorii sunt de părere că cele două au vrut, de fapt, să facă un bine comunității.

Elogiu adus culturii în motivarea instanței

”În accepțiunea instanței, cultura reprezintă un fenomen social important ce are ca rol, printre altele, transmiterea cunoștințelor și valorilor, formarea identității (individuale și colective), întărirea coeziunii sociale, exprimarea creativității umane, stimularea economiei, totul în viziunea de a cultiva omul și societatea.

Instanța consideră că promovarea unui muzeu de artă imersivă într-un spațiu neconvențional, care poartă deja o încărcătură simbolică puternică, precum catacombele din timpul celui de-al doilea război mondial, are ca rol esențial recontextualizarea artei și a memoriei colective.

Astfel, promovarea muzeului Brașov Underground Museum a contribuit la revitalizarea patrimoniului neconvențional și la consolidarea culturii ca instrument de educație și inovație, aspecte ce nu pot reprezenta decât o plus valoare pentru oraș.

”Instanța nu-și poate imaginea cum deschiderea unui muzeu ar putea genera o vătămare a intereselor municipiului Brașov”

Afirmând scopul extraordinar de important al culturii și având în vedere circumstanțele particulare ale speței, respectiv acordarea folosinței unui spațiu neconvențional, dificil de catalogat din punct de vedere tehnico-juridic în evidențele primăriei, un spațiu neamenajat aflat în subsol, fără utilități, pentru care nicio persoană fizică sau juridică nu și-a exprimat vreodată intenția de a-l folosi în orice mod, instanța nu își poate imagina cum deschiderea unui muzeu de artă imersivă ar putea genera o vătămare a intereselor municipiului Brașov”, mai arată judecătorii în motivarea consultată de FANATIK.

Decizia Tribunalului Brașov nu este definitivă nu este definitivă și, cel mai probabil, va fi atacată cu apel de Direcția Națională Anticorupție.