În timp ce în România democrația se erodează, premierul Ciucă se felicită pentru încrederea tinerilor în viitorul UE. „E o ipocrizie personificată”

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări cu privire la viitorul european al României, în contextul unui sondaj european ce arată o încredere în rândul tinerilor în viitorul economic al țării ca membră UE, însă vocile critice subliniază că ne aflăm în fața unei erodări a democrației.

Erodarea democrației în România

Premierul Nicolae Ciucă a transmis luni că „viitorul României nu poate fi altul decât pro-european” și că se bucură de faptul că „majoritatea tinerilor români înţeleg şi simt beneficiile de care se bucură ca cetăţeni europeni”. Mesajul acestuia a venit în contextul în care un sondaj Eurobarometru publicat de către Comisia Europeană a arătat că 74% dintre tineri sunt satisfăcuţi cu viaţa pe care o duc, iar 61% dintre ei apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună în viaţa personală.

Potrivit sursei citate, tinerii români se declară satisfăcuţi cu viaţa pe care o au în proporţie de 64% (grupa de vârstă 15-24 de ani) şi 74% (grupa de vârstă 25-34 de ani). 61% dintre cei din grupa 25-34 ani sunt mulţumiţi de direcţia pe care o ia viaţa proprie, iar 70% sunt mulţumiţi de locul de muncă pe care îl au.

Pe de altă parte, vocile critice, cadrele universitare din principalele universități din țară, sunt de părere că dincolo de latura economică, ne aflăm în fața unei eroziuni a valorilor democratice în România. Spre exemplu, Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) a publicat marți ierarhia țărilor din indexul libertății presei pe anul 2022, ierarhie în care România a coborât opt poziții, pe locul 56, țara noastră fiind devansată chiar și de către Republica Moldova. Ilustrativ pentru acest fapt este cazul jurnalistei Emilia Șercan, care după ce a publicat un material în care l-a acuzat pe premierul Ciucă că și-a plagiat lucrarea de doctorat a acuzat presiuni și scurgeri de informații chiar din partea instituțiilor statului ce ar fi trebuit să ancheteze plângerile depuse de aceasta.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

La fel, săptămâna trecută, Senatul României a trecut tacit un proiect de lege inițiat de parlamentarii UDMR prin care se caută interzicerea conținutului ce ar „populariza homosexualitatea” în rândul minorilor. Societatea civilă a caracterizat proiectul ca fiind unul de inspirație putinistă, o copie după legislația impusă de Viktor Orban în Ungaria, ce contravine valorilor europene. La fel, actuala coaliție pare neinteresată de revenirea la alegerea primarilor în două tururi, un mecanism ce ar da o mai mare legitimitate aleșilor locali. Nu în ultimul rând, parlamentarii PNL și PSD au votat marți numirea lui Bogdan Licu, un magistrat care a cerut retragerea titlului de doctor după acuzațiile de plagiat, la Curtea Constituțională. Și tot la capitolul justiție, România a continuat să fie criticată pentru nerespectarea recomandărilor MCV, legea privind desființarea Secției Speciale fiind aprobată în ciuda criticilor venite din partea Comisiei de la Veneția.

Vocile universitare sunt de părere că, în ciuda sondajului european, recenta evoluție negativă a țarii noastre în ceea ce privește valorile europene nu are cum să lase indiferentă generația tânără.

„În momentul acesta, cu această coaliție majoritară zdrobitară la putere, ea nu poate să fie decât, în mod paradoxal, un lucru periculos pentru democrație. Viața politică se află sub o zodie periculoasă atâta timp cât această majoritate largă, de interese mai ales, rămâne la putere. Cred că o reechilibrare a puterilor în stat, să existe transparență, dezbatere parlamentară și să nu mai vedem această politică a pumnului în gură: adică noi îl impunem pe Bogdan Licu în ciuda tuturor semnalelor de alarmă. E și astă un mesaj direct pentru tinerii din țară. Ce poate crede un absolvent la drept când vede cine ajunge în una din cele mai înalte funcții din stat? Ce vede el altceva decât un sistem complet capturat”, a declarat pentru FANATIK Ciprian Mihali, profesor la Universitatea Bebeș-Boliay din Cluj-Napoca.

„E nefiresc să-l vezi pe premierul Nicolae Ciucă vorbind despre valori europene și despre viitor, pentru că dânsul e întruchiparea opusului acestor valori. Nu există vreun stat membru al UE în care cineva dovedit ca plagiator să conducă guvernul. Atunci când ești în această situație poți să vorbești despre valorile unui regim neliberal. Ce să mai vorbim de votul pentru Bogdan Licu. Este un lucru strigător la cer, să ajungi să propui la CCR pe cineva care a recunoscut că și-a furat doctoratul. Să propui un asemenea om la CCR e un afront, iar PSD-ul asta face, continuă războiul cu statul de drept. Prin acest fapt ne spune de fapt că vrea o Curte Constituțională care să nu respecte statul de drept. La Ciucă e ipocrizia personificată, iar aici e ipocrizia prin transfer, pentru că fac totul ca un stat de drept să nu existe în România propunând pe cineva de acest fel.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Cred că lucrurile astea sunt clare și pentru tineri, nu cred că-i scapă cuiva acest tip de comportament. E foarte bine că tinerii apreciază Uniunea Europeană, și ar fi foarte bine ca tinerii să dorească să construiască aici instituții care să funcționeze precum în alte state membre”, a declarat pentru FANATIK și Cristian Preda, profesor și decan al Facultății de Științe Politice a Universității București.

„Ieri, președintele actual al PNL îndemna cu patos tinerii să rămână în România. Să nu o ia la sănătoasa, mâncând pământul. Le povestea el, cu mare dedicație și aplecare, despre șansele enorme pe care le ai pe aici, despre oportunități de neimaginat prin alte părți. Lăsa să se înțeleagă că meritocrația e la ea acasă pe aici, adică faptele și meritele contează mai presus de alte combinații. Astăzi, partidul său a votat disciplinat un mediocru în fruntea celei mai importante instituții din România. Un mediocru va trebui să distingă corect și cu argumente, motivat atică, între ce e constituțional și ce nu e constituțional să ni se întâmple”, a comentat și Cristian Păun, profesor la ASE, votul PNL pentru numirea lui Bogdan Licu la CCR.

Ce va face generația tânără

Ideea că această nouă generație ar putea singură să construiască instituții puternice care să apere valorile europene în țara noastră este un mit. Profesorul Ciprian Mihali subliniază că există într-adevăr o minoritate importantă în rândul tinerilor pasionată de viitorul țări, o minoritate care este racordată la evenimentele zilei însă această minoritate pe care o găsim în special în centrele universitare ale țării nu poate impune singură schimbările de care țara noastră are nevoie.

„Lor li se adaugă un alt grup, foarte activ, al tinerilor care se duc val vârtej în politică, al celor care intră cu foarte puțin bagaj educațional în politică și care au sesizat ca oportuniști posibilitatea unei realizări prin politică. În afara acestor două categorii cred că există marea masă care sunt pur și simplu dezinteresați de politică și viața socială. Vorbim și de tineri la 25, 30 de ani care nu știu cine este premierul României. Și nu știu pentru că au decis să separe complet de viața politică, să elimine această sursă de disconfort psihic și să se concentreze pe cariere, pe familii pe viața comunitară sau care pur și simplu încearcă să supraviețuiască economic”, a precizat, pentru FANATIK, profesorul Ciprian Mihali care subliniază că tinerii contează încă foarte puțin ca forță de schimbare într-un proces electoral.

De altfel, la alegerile parlamentare din 2020, dor 25% din tinerii cu vârsta până la 34 de ani înscriși pe listele electorale s-au prezentat la vot, în ceea ce a reprezentat cea mai scăzută prezență la vot a acestora în ultimii patru ani. Pe de altă parte însă, potrivit unui sondaj Avangarde realizat chiar la începutul acestui an, cea mai mare parte a susținătorilor AUR (36%) este formată din tineri cu vârsta de sub 36 de ani.

„Vorbim de categoria cu cel mai mare absenteism la alegeri. Nu doar tinerii, ci mulți dintre noi, au un discurs dual. E ușor de spus sunt în favoarea valorilor UE, al viitorului unit al Europei și tot așa și e cu totul altceva să și practici acele valori, să le și respecți. E ușor să declarăm orice. Așa e și cu generația tânără, mulți știu ceva despre Europa, au încredere în instituțiile europenilor – cele din Germania, din Franța, din Olanda.

Mulți dintre semenii noștri mai tineri se îndreaptă către aceste zone, își pun speranța în aceste țări, iar la noi în țară avem de-a face cu o eroziune a democrației, cu o eroziune a civilității politice, cu o reafirmare a unui spirit brutal, iar o mare parte a tinerilor au votat cu un partid ce le-a atras atenția și simpatia prin comportamente iresponsabile. Cifra de 40% se corelează cu faptul că avem 38% analfabeți funcționali în țară, sau cu faptul că două treimi dintre români nu au citit o carte în ultimul an. Cam pe acolo suntem. Chiar dacă electoratul AUR e format în principal din cei fără studii superioare, să nu uităm că în facultăți, rata celor care se retrag înainte de terminarea studiilor este de circa 40%”, a precizat, pentru FANATIK, și Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Decanul Facultății de Științe Politice a Universității București, profesorul Cristian Preda este de părere că, în cazul acestor tineri, dezamăgirile legate de partidele tradiționale au găsit o nișă în radicalismul și extremismul exprimat de AUR și în opoziția față de UE. Potrivit acestuia semnul principal privind neîncrederea în viitorul României este dat de către numărul mare al tinerilor care aleg să plece la studii în străinătate.

„Foarte mulți tineri pleacă acum chiar înainte de studiile liceale, ceea ce arată o neîncredere masivă în sistemul nostru de educație și în viitorul țării. Ministrul Educației nu a făcut nimic pentru ameliorarea lucrurilor și e de aproape un deceniu implicat în lumea asta. Semnul că nu-i crede nimeni e tocmai plecarea sistematică a tinerilor. În clipa în care tinerii vor prefera să studieze în România atunci vei putea crede că s-a schimbat ceva în țara noastră”, a precizat acesta.

De altfel, în ultimii doi ani aplicațiile pentru liceele din statele europene au crescut cu aproape 20%, fenomen vizibil în special în rândul clasei de mijloc, adică cei cu posibilități să-și întrețină și să-și ajute copiii pe durata unor studii avansate și în România.

„Din experiență vă spun că știu zeci de cazuri de părinți care-și trimit copiii peste hotare, și nu pentru că nu ar avea condiții aici. Foarte mulți părinți sunt setați să-și trimită copiii încă din faza studiilor de liceu. De mici copiii sunt trimiși la grădinițe cu predare în engleză, franceză iar planul este să-i pregătească pentru marea plecare. E asumat și de părinți nu numai de tineri. Și cu cât părintele e mai educat și are mai multe posibilități șă-și ajute copilul în direcția asta cu atât mai înclinați îi vezi să urmeze această rută. Este descurajant pentru viitorul României”, a subliniat profesorul Cătălin Avramescu.

„Acum zece, cincisprezece ani aveam studenți care făceau licența în țară și plecau la master sau doctorat peste hotare. Acum se pleacă de pe băncile liceului. E un devans de vârstă foarte important, pentru că vorbim de tineri informați, care realizează că universitățile din România, poate cu rare excepții, sunt neadaptate la piața muncii. Părinții sunt clasa de mijloc din România, cei care au mijloacele să-și trimită copiii în străinătate, mai ales dacă ne gândim că o chirie în Cluj e doar cu puțin mai mică decât una într-o țară occidentală. E deja un fenomen statistic”, a precizat și Ciprian Mihali.