În timp ce Zelenski negocia pacea la Casa Albă, ucrainenii se împotmoleau la București. Cum a fost blocat procesul de 5 miliarde de dolari împotriva Federației Ruse

În timp ce Volodimir Zelenski mergea la Washington să se întâlnească cu Donald Trump pentru continuarea negocierilor pentru pace cu Vladimir Putin, judecătorii de la Tribunalul București încercau să rezolve un conflict juridic extrem de delicat, în care actorii principali sunt Federația Rusă și cele mai mari companie energetică din Ucraina. Miza este una uriașă: peste 5 miliarde de dolari.

Ce solicită Naftogaz în procesul deschis la București împotriva Federației Ruse

În paralel cu conflictul din Ucraina, de mai bine de doi ani, la București se duce un alt război, de data aceasta unul comercial. În 2023, mai multe companii energetice ucrainene, printre care NJSC Naftogaz of Ukraine, Chornomornaftogaz, Ukrtransgaz, Ukrgazvydobuvannya și Ukrtransnafta, au solicitat instanțelor din România recunoașterea și punerea în executare pe teritoriul României a unei hotărâri arbitrale pronunțate la Haga.

Prin cererea depusă la data de 11 octombrie 2023, companiile au cerut Tribunalului să:

• recunoască în România hotărârea arbitrală finală emisă la 12 aprilie 2023 de Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, în dosarul nr. 2017-16;
• încuviințeze executarea silită pe teritoriul României împotriva Federației Ruse, reprezentată prin Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției.

Miza reală a procesului: activele Gazprom din România

În aprilie 2023, compania ucraineană de stat Naftogaz a obținut o hotărâre arbitrală prin care Federația Rusă a fost obligată să plătească despăgubiri de aproximativ 5 miliarde de dolari pentru activele pierdute în Crimeea după anexarea din 2014. Printre aceste active se află infrastructura Chornomornaftogaz, platforme de extracție și alte bunuri energetice naționalizate de autoritățile ruse.

Reuters și Interfax-Ucraina au relatat că arbitrajul a fost câștigat de partea ucraineană după un proces de mai mulți ani, iar hotărârea este definitivă. În mai 2023, Naftogaz a anunțat că va iniția proceduri în mai multe jurisdicții europene și nord-americane pentru a pune în executare decizia arbitrală și a recupera sumele datorate.

Digi24.ro

Unde se află Liberland, teritoriul din Europa nerevendicat de nicio țară și asociat cu unii dintre cei mai bogați oameni ai lumii

Acțiunea deschisă la București face parte dintr-o strategie mai amplă prin care Ucraina încearcă să identifice bunuri ale Federației Ruse în afara teritoriului său, pentru a putea recupera despăgubirile stabilite de tribunalul arbitral. România, fiind membră UE și NATO, devine o jurisdicție vizată în acest demers.

Digisport.ro

Adrian, un băiat de 13 ani, a murit în centrul orașului: ”Sărbătoarea s-a transformat în tragedie”. Trei zile de doliu

În România, recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine presupune parcurgerea procedurii de exequatur. Inițial, Tribunalul București a constatat că nu are competență materială, urmând ca dosarul să fie direcționat către instanța competentă – Curtea de Apel.

Ezitări și amânări. Justiția română trebuie să ia o decizie

După mai multe ezitări ale instanțelor, procesul a început totuși la Tribunalul București, însă la termenul din martie 2025, Federația Rusă nu a fost prezentă, iar judecătorii au constatat că procedura de citare nu fusese legal îndeplinită.

Avocatul companiilor ucrainene a arătat că problema centrală este comunicarea actelor către statul pârât. Potrivit Convenției de la Haga privind comunicarea actelor judiciare, există mai multe canale: cel general prin Ministerul Justiției, precum și canale diplomatice, directe sau indirecte.

Federația Rusă, însă, a formulat rezerve la Convenție: nu acceptă canalul diplomatic direct (art. 8), dar preferă în general utilizarea canalelor diplomatice. Această ambiguitate a dus la interpretări diferite. Avocatul Naftogaz a invocat inclusiv un precedent din SUA, unde Rusia a contestat comunicarea făcută prin ambasadă și a solicitat trimiterea documentelor către Ministerul de Externe.

La doi ani de la începerea litigiului, încă nu e clar cine și cum ar trebuie citat

În fața acestor contradicții, partea ucraineană a propus ca documentele – citația, cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate – să fie comunicate prin ambele canale diplomatice, pentru a acoperi toate eventualele obiecții. În plus, a solicitat instanței să joace un rol activ, trimițând instrucțiuni clare către Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe privind modul de transmitere.

După dezbateri, Tribunalul București a dispus refacerea procedurii de citare în conformitate cu Convenția de la Haga și a cerut reclamanților să asigure traducerea în limba rusă a citației și a tuturor documentelor depuse.

Tribunalul București a fixat următorul termen pentru luna octombrie și a emis citații pe adresa Federației Ruse, care să fie transmise pe canalele diplomatice. Chiar și în cazul în care statul rus va răspunde, situația politică de acum doi ani nu mai coincide cu cea de astăzi și pune sub semnul întrebării succesul pe care ucrainenii l-ar putea avea în demersul de a-și primi despăgubirile câștigate în instanțele internaționale.

România importă gaze rusești prin alte firme

În 2023, într-o perioadă în care Europa și Statele Unite foloseau sancțiunile ca o veritabilă armă împotriva Rusiei, demersul companiilor ucrainene aveau mai degrabă scopul de a limita ascensiunea Gazprom pe piața din România.

”România nu mai importă de aproximativ trei ani gaze prin Ucraina, iar în țara noastră mai operează doar două firme care au legături, fie și indirecte, cu Rusia. Este vorba despre WIEE – Witershall, care este o firmă elvețiană în care Gazprom deține acțiuni și Imex Oil, controlată de oligarhul Vitali Machitski (Imex Oil Limited este înregistrată în Cipru, n.r.).

Trebuie însă să facem distincție între molecula de gaz, care este de proveniență rusească și facturile pe care le plătește statul român, și care se încheie cu companii care au sediul oriunde, în lume. Practic, vânzătorul nu este rus, ceea ce înseamnă că depozitele nu reprezintă active directe ale Gazprom”, spunea Dumitru Chisăliță, președintele CA al Romgaz, în 2023, pentru FANATIK.

Planul ucrainenilor era, la acel moment, să acopere golul în momentul în care Europa urma să renunțe definitiv la gazul rusesc. Alexey Chernyshev, CEO Neftogaz, spunea în 2023 că ”în 4-5 ani, Ucraina va deveni exportator stabil de gaz în Europa”.

Cabinetul de Miniștri de la Kiev, în spatele litigiului de la București

În afară de Naftogaz of Ukraine, în litigiul de la București mai apar ca părți și alte companii asociate industriei energetice de stat: National Joint Stock Company Chronomornaftogaz, JSC Ukrtransgaz, Ukrgasvydonuvannya, Ukrtransnafta și Subsidiary Company Gaz Ukrainii.

Curtea de Apel a constatat că în spatele acestor companii stă chiar Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, motiv pentru care au considerat că litigiul nu este unul comercial ci este de natură civilă, părțile implicate fiind persoane juridice de drept public.

Cum au ajuns firmele de energie din Ucraina să ceară Rusiei 5 miliarde de dolari

La 12 aprilie 2023, compania ucraineană Naftogaz a obținut o victorie importantă împotriva Federației Ruse, în fața Curții de Arbitraj de la Haga. Tribunalul arbitral a stabilit că Rusia trebuie să achite Ucrainei despăgubiri în valoare de 5,2 miliarde de dolari, la care se adaugă un milion de dolari pentru cheltuieli de judecată. Decizia a venit după ani de litigii, în care partea ucraineană a reclamat confiscarea ilegală, odată cu anexarea Crimeei, a unor active strategice: depozite subterane de gaz, rezerve naturale, platforme de extracție și infrastructura de transport a gazelor deținută de Naftogaz în peninsulă.

Procesul a debutat în 2016, dar nu a fost primul caz de acest tip. Anterior, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, Ucraina a obținut o hotărâre prin care Rusia era obligată să plătească aproximativ un miliard de dolari pentru aceleași active confiscate. Kremlinul a respins însă decizia și nu a plătit despăgubirile.

În martie 2018, Kievul a deschis un nou front juridic, de această dată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, unde disputa a vizat contractele comerciale de tranzit și furnizare a gazelor naturale din perioada 2009–2017. Verdictul a fost favorabil Ucrainei: compania rusă Gazprom a fost obligată să achite 2,5 miliarde de dolari. Cum plata nu a fost efectuată, Naftogaz a încercat să recupereze sumele prin blocarea unor active deținute de Gazprom în state europene precum Marea Britanie, Elveția, Suedia sau Olanda.

Ce se întâmplă după ce Putin a acceptat începerea negocierilor pentru pacea în Ucraina cu Donald Trump

Negocierile de pace, așa cum se poartă ele astăzi, fac ca efectele acestui proces să fie mai degrabă simbolice. În februarie 2025, Ucraina a anunțat că va semna un acord cu SUA privind mineralele. Acesta se referă la un fond la care Kievul va participa cu 50% din viitorele încasări din exploatarea resurselor minerale deținute de stat, inclusiv gaz și petrol.

Potrivit Financial Times, înțelegerea nu acoperă activitățile deja existente ale Naftogaz și Ukrnafta, ci doar pe cele viitoare. Chiar și așa, în cazul unui acord de pace între Ucraina și Rusia, mediat de Donald Trump, este greu de crezut că puterea de la Kiev ar mai putea emite și alte pretenții în afara termenilor care deja vor fi negociați.