Europa se înarmează: România, actor cheie în securitatea regională. ”Totul va depinde de cine negociază”

Înarmarea Europei pune lumea pe jar. Summit-ul de joi privind Apărarea Europei a reunit toți liderii UE și a readus în discuție posibilitatea unei armate europene separate de NATO, pe fondul instabilității create de primele luni ale noului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă. Cu această ocazie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Europa nu mai poate  aștepta și trebuie să își asigure singură protecția cetățenilor, fără a mai depinde de capriciile Americii. În contextul noilor mișcări pe plan internațional, l-am contactat pentru un scurt interviu pe Tudor Dan Ancuța, specialist în afaceri europene.

Înarmarea Europei. Principalele efecte

Înarmarea Europei a devenit un subiect crucial în contextul noilor mișcări internaționale. Pe lângă investițiile masive anunțate de Germania, înarmarea Europei este susținută de un plan ce include dezvoltarea unor sisteme de apărare de ultimă generație. Europa nu mai poate depinde doar de protecția oferită de Statele Unite și trebuie să își construiască propriile capacități de apărare.

Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a fost și el prezent la summit și a susținut că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare, dar și că NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate pentru a garanta pacea în Europa.

Cum era de așteptat, Rusia deja a reacționat cu privire la acest summit. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va fi nevoită să acţioneze pentru a răspunde la ceea ce el a numit planurile Uniunii Europene de militarizare a blocului comunitar.

Digi24.ro

Încă o țară i-a oferit lui Trump acces la mineralele sale rare, în schimbul ajutorului militar împotriva unei grupări rebele

Înarmarea Europei aprinde Rusia

„Este absolut irelevant în acest moment că Rusia se lamentează privind acțiunile UE. Fac asta deja de trei ani și de trei ani amenință Europa cu măsuri, cu folosirea armelor nucleare și multe altele. Realitatea este că ar trebui sa ne uităm mai puțin în gura rușilor și să ne concentrăm mult mai mult pe propriile capacități. Cu cât ne creștem capacitățile de apărare cu atât devine mai puțin probabilă orice reacție a Rusiei”, a explicat pentru FANATIK Tudor Dan Ancuța, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

Planul privind înarmarea Europei prevede alocarea a 800 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru sisteme precum cele de apărare antirachetă și antidronă și artilerie și vine în contextul în care Donald Trump, președintele SUA, a pus sub semnul întrebării joi disponibilitatea sa de a apăra aliații NATO ai Washingtonului.

Digisport.ro

36.931.000€ pentru Simona Halep! WTA a dat vestea

Zilele trecute Trump spunea că analizează posibilitatea ca Statele Unite să renunțe la conducerea militară a NATO în Europa, poziție deținută de la înființarea alianței după Al Doilea Război Mondial.

„Este încurajator modul în care Europa s-a mobilizat până acum. Germania a anunțat investiții masive, iar UE, prin von der Leyen, a anunțat relaxarea multor bariere fiscale și alocarea unor sume considerabile pentru dezvoltarea industriei militare europene etc.

Desigur, pe termen scurt, o eventuală retragere a SUA din Europa ar crea un deficit major de capacitate, însă acesta va fi acoperit în timp.

Pe termen lung, dacă Europa rămâne unită, consolidarea propriilor capacități ne va aduce doar beneficii, atât în cazul în care SUA rămâne în Europa, cât și, mai ales, dacă decide să plece”, a mai punctat acesta.

Rusia de partea învingătorilor sau a învinșilor?

Cu înarmarea UE care îi suflă în ceafă, însă cu sprijinul voalat al lui Trump, viitorul Rusiei rămâne ușor incert. Atitudinea lui Trump față de NATO în Europa și de războiul din Ucraina pune UE în fața unei situații dificile pe termen mediu, însă pe termen lung UE poate deveni mai puternică și independentă.

„Există mulți factori care slăbesc poziția Rusiei în regiune în contextul războiului din Ucraina, fie că vorbim despre sancțiuni, economie fragilizată, izolare parțială de pe piețele globale etc. Totuși, Rusia dispune în continuare de capacități militare și nucleare, de resurse energetice încă esențiale pentru regiune și pentru lume și, nu în ultimul rând, profită de disensiunile transatlantice din acest moment”, a mai punctat Tudor Dan Ancuța.

Întrebat ce tip de concesii ar putea fi făcute în viitoarele negocieri dintre Ucraina și Rusia, acesta a explicat faptul că:

„Totul va depinde de cine negociază. Am observat că, în acest moment, SUA au preluat, în multe privințe, o parte semnificativă din cererile Rusiei și și le-au însușit. Realist vorbind, nu cred că se așteaptă nimeni ca, de exemplu, Crimeea să fie returnată Ucrainei, dar acest aspect trebuie discutat și abordat în cadrul negocierilor. Nu sunt concesii care trebuie făcute înainte ca negocierile să fi început măcar.”

Războiul din Ucraina înarmează Europa

Uniunea Europeană s-a așezat în spatele Ucrainei și a anunțat că va ajuta țara cu tot ce e posibil, cel care a avut o părere contrară a fost Viktor Orban, premierul Ungariei, care a declarat că sprijinul UE pentru Ucraina ar putea „ruina Europa”. Totodată pare că acțiunile UE schimbă jocurile în diplomația mondială.

„La prima vedere, pare că diplomația europeană a fost exclusă din aceste negocieri, dar, în realitate, cu cât reacția Europei este mai fermă față de ceea ce s-a întâmplat la Casa Albă în timpul întâlnirii cu Zelenski și față de anunțul anterior privind desfășurarea negocierilor fără europeni, cu atât va fi mai greu de ignorat. Oricum, deja observăm că Starmer (n.r. Keir Starmer, premierul Marii Britanii) și Macron (n.r. Emmanuel Macron, președintele Franței) lucrează la nuanțarea poziției SUA în aceste negocieri, deci există o anumită dinamică”, a mai punctat Tudor Dan Ancuța.

România actor principal sau spectator? Efectele înarmării Europei

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat că la summitul Consiliului European s-a decis, în unanimitate, ca Europa să își asume un rol mai mare în propria apărare. Printre priorități se numără întărirea flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și asigurarea securității la toate frontierele UE. Acum țara noastră poate juca un rol crucial.

„România poate și va trebui să profite de noile investiții anunțate în domeniul apărării europene. Deja suntem, din anumite puncte de vedere, un hub strategic pentru Ucraina datorită capacităților pe care le oferim în prezent. Acest rol poate fi extins prin investiții suplimentare în industria autohtonă de apărare și prin atragerea unui număr mai mare de parteneri din UE în România. 

Poziția geografică a României joacă un rol esențial în noile planuri de apărare ale UE, având în vedere proximitatea față de zona de conflict din Ucraina și statutul său de frontieră estică a NATO și UE. Desfășurarea trupelor franceze în România, alături de construirea celei mai mari baze NATO din Europa, subliniază această importanță. Aceste măsuri nu doar întăresc apărarea României, ci și consolidează postura de descurajare și apărare a NATO în regiune.

România ar trebui să valorifice mai mult poziția sa geostrategică pentru a deveni un actor relevant în politica de securitate europeană. Pentru aceasta, este necesară o mai mare transparență decizională, dezbateri aprofundate despre capacitățile României, o diplomație mai asertivă și încredere în propria importanță ”, a mai adăugat Tudor Dan Ancuța pentru FANATIK.

În plus, înarmarea Europei se aliniază cu scopul de a întări flancul estic, o prioritate pentru România și alte țări din regiune. În contextul noilor provocări, România ar putea juca un rol esențial în consolidarea apărării continentale și în sprijinirea dezvoltării industriei de apărare europene.

Cum schimbă planul UE de înarmare echilibrul de putere global

„În acest moment, echilibrul de putere global nu se modifică semnificativ, deoarece Vestul încă nu s-a scindat, deși pare că ne îndreptăm în această direcție. SUA solicită de ani buni Europei să investească mai mult în propria apărare. Diferența majoră de abordare nu provine din faptul că SUA reiterează această cerere prin Trump, ci din faptul că Trump nu vizează doar o dezangajare, ci o ruptură de Europa”, a punctat Tudor Dan Ancuța.

Întrebat cum s-ar schimba arhitectura Europei dacă SUA se retrage complet de pe continent, acesta a spus că: „Întreaga arhitectură de securitate a Europei va trebui regândită dacă SUA se retrage complet de pe continent. Contează, așadar, despre ce tip de retragere vorbim: doar retragerea forțelor convenționale sau și a umbrelei nucleare? Europa va trebui să se pregătească pentru ambele scenarii.

Retragerea forțelor convenționale poate fi compensată pe termen mediu și lung, însă, dacă vorbim despre a doua variantă, va fi mult mai dificil să înlocuim capacitățile oferite de SUA. Uniunea Europeană să devină un actor militar independent și, probabil, va trebui să devină unul, indiferent dacă NATO va mai exista sau nu, deoarece nu își mai poate permite să depindă atât de mult de rezultatul alegerilor din SUA. Totuși, acest lucru nu înseamnă că UE trebuie să renunțe la NATO”. 

În lupta pentru raportul de forțe, China este cea care ar avea de câștigat pe termen lung. Recent, Beijingul s-a arătat îngrijorat față de tratamentul pe care Trump îl aplică Europei.

China schimbă balanța de putere

„Când te uiți la modul în care administrația Trump a implementat o politică sfidătoare și autoritară față de Europa, tratându-și aliații în acest fel, sincer, din perspectiva europeană, este destul de șocant”, a spus emisarul special al Chinei pentru afaceri europene, Lu Shaye, citat de South China Morning Post.

„China va profita de o posibilă ruptură în relațiile transatlantice tocmai pentru a obține sprijinul european într-un eventual conflict cu SUA sau, cel puțin, pentru ca Europa să nu susțină SUA. Totuși, Europa nu mai este atât de naivă în privința Chinei și, prin urmare, nu se va lăsa influențată de astfel de manevre”, a subliniat Tudor Dan Ancuța pentru FANATIK.

Tudor Dan Ancuța este jurist, absolvent al Facultății de Drept a Freie Universität Berlin, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag. În ultimii 10 ani, s-a afirmat ca expert în relațiile româno-germane.