Încă o lege feministă în Parlament. Două liberale de frunte vor ca banii partidelor să fie împărțiți în funcție de sexul parlamentarilor

În ultimii  doi ani, un grup de parlamentare, în frunte cu senatoarea Alina Gorghiu, a promovat un pachet de legi care, în eventualitatea adoptării lor, ar forța partidele să pună mai multe femei pe locuri eligibile la alegerile locale și parlamentare.

Banii partidelor, împărțiți în funcție de numărul femeilor

Ultimul proiect din această serie a fost depus joi la Parlament, alături de Alina Gorghiu fiind semnat și de către senatoarea Iulia Scântei. Proiectul celor două membre PNL prevede introducerea unui nou criteriu în ce privește împărțirea subvenției de la stat între partide.

În momentul de față, 75% din cuantumul subvenției este împărțit în funcție de numărul de mandate din Parlament pe care le-a obținut fiecare partid. Restul de 25% este distribuit în funcție de mandatele de consilier județean sau al municipiului București obținute la alegerile locale, eligibile pentru aceste fonduri fiind doar partidele cu cel puțin 50 de astfel de mandate.

Prin proiectul celor două reprezentante PNL, este introdus un nou criteriu de acordare a subvenției: 65% în funcție de numărul de mandate, 10% este împărțită în funcție de numărul femeilor pe care le-a trimis fiecare partid în Parlament, 20% în funcție de numărul de mandate de consilieri județean sau consilieri generali obținute și 5% în funcție de numărul femeilor care au devenit consilieri județeni sau locali.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Bugete proprii pentru organizațiile de femei ale partidelor

De asemenea, este introdusă și o nouă obligație pentru partide legată de modul în care vor cheltui banii primiți ca subvenție astfel că organizațiile de femei și de tineret ale partidelor vor avea practic buget propriu, separat de cel al partidelor de care aparțin.

„20% din valoarea veniturilor care provin din subvenţia anuală primită de la bugetul de stat vor fi utilizate în scopul promovării şi încurajării participării femeilor în procesele politic şi electoral, iar 10% din valoarea subvenţiei anuale primite vor fi utilizate pentru promovarea şi încurajarea tinerilor în procesele politic şi electoral. În cazul partidelor politice în care există organizaţii ale femeilor şi ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizaţiile în cauză”, se arată în proiectul de lege al celor două senatoare PNL.

Miza financiară a proiectului de lege

Banii care ar urma să ajungă la organizațiile de femei sau de tineret nu sunt puțini. În anul 2022, finanțarea partidelor de la bugetul de stat sub forma subvențiilor va reprezenta 234 milioane de lei proveniți din taxele contribuabililor, se spune într-un raport al Expert Forum, dat publicității în februarie. Suma ar putea chiar crește până la 500.000.000 lei în  urma unei rectificări bugetare, practică ce a fost utilizată în ultimii ani.

Din 2015, sumele care sunt acordate partidelor ca subvenții au crescut într-un ritm năucitor, după ce a fost modificată Legea finanțării astfel încât pragul maxim a fost ridicat la echivalentul a 0,04% din PIB. Astfel, în 2018, suma a fost de nu mai puțin de 28 de ori mai mare față de cât era în 2015.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Până acum, discuțiile din spațiul public privind subvențiile partidelor au fost legate de cuantumul socotit prea mare sau de lipsa de transparență a cheltuirii acestor bani. Acum însă au devenit o miză în „bătălia sexelor” care se duce între politicieni.

Trei proiecte împotriva dominației bărbaților în politică

Proiectul depus la Senat este ultimul dintr-o serie mai lungă a inițiativelor privind impunerea unor norme de reprezentare a femeilor în politică, al căror principal autor a fost Alina Gorghiu. Una dintre ele prevedea ca birourile electorale organizate pentru alegerile locale să nu înregistreze listele de candidați la consiliile locale și județene dacă nu conțin nume de femei în proporție de cel puțin 30%.

O alta, pe care Gorghiu a inițiat-o împreună cu fosta președintă a Senatului, Anca Dragu, a fost depusă pe 8 martie anul acesta. artidele politice nu vor putea depune liste pentru alegerile parlamentare, dacă prezența femeilor pe acestea nu este de cel puțin o treime.

Pentru a se asigura că respectarea cotei de gen de către partide nu se va face prin plasarea femeilor pe locuri neeligibile, inițiatoarele vor să impună o regulă de tip „fermoar”, pe modelul folosit în Spania. „Înscrierea candidaților în listele pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, se realizează prin alternarea unei persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe listă”, prevede proiectul de lege.

Reprezentarea femeilor și democrația

Alina Gorghiu își justifica inițiativele prin numărul redus la femeilor din Parlament, 17% după alegerile din 2020, precum și prin faptul că circa 60 de țări au introdus legi care impun cote de gen pentru reprezentarea politică a femeilor.

Însă neajunsul argumentării este că nu există o conexiune directă între reprezentarea parlamentară a femeilor și soliditatea unei democrații. În topul mondial al prezenței femeilor în Parlament, primele trei locuri sunt ocupate de țări care cu greu ar putea fi socotite ca democratice: Rwanda, Cuba și Emiratele Arabe Unite, iar în top 10 mai sunt cel puțin două țări cu probleme legate de statul de drept: Mexic și Bolivia.