Încă un privilegiu pentru magistrați. Statul le va plăti ratele la creditele imobiliare – proiect

Un grup de 21 de parlamentari PNL au semnat un proiect de lege prin care statul ar urma să achite ratele la creditele imobiliare ale procurorilor și judecătorilor astfel încât, după achitarea creditelor, statul să nu mai achite chiriile magistraților. Însă calculul făcut de către inițiatori s-ar putea dovedi a fi unul eronat.

Statul asigură deja locuințe pentru magistrați

În momentul de față, statul trebuie să asigure locuințe de serviciu pentru magistrații care își desfășoară activitatea în localități în care nu dețin o proprietate. Cum numărul locuințelor de care dispune Ministerul de Justiție este redus, majoritatea magistraților aflați în această situație stau în chirie, ale cărei costuri sunt achitate de către stat.

Chiriile magistraților sunt stabilite după o grilă convenită de comun acord între Ministerul Justiției, CSM, Parchetul General, DNA și ÎCCJ. Decontarea chiriilor se face diferențiat în funcție de piața imobiliară din fiecare oraș. Astfel, se poate deconta suma de 100 de euro pentru cei care activează la o judecătorie dintr-un orășel și se poate ajunge și la 600 de euro, în cazul Capitalei.

Magistrații pot încheia contracte cu o valoare mai mare a chiriei, însă statul le decontează doar până la plafonul stabilit prin grilă. În cazul în care un judecător sau procuror își cumpără casă prin credit imobiliar în respectivaa localitate, nu mai primește bani de chirie. Însă legislația actuală nu stimulează magistrații să-și cumpere propriile locuințe pentru că ar trebui să le plătească din buzunarul propriu, iar pentru locuințele de serviciu sau cele închiriate statul plătește oricum chiria și după ieșirea la pensie. Mai mult, după ce magistratul moare, chiria va fi plătită și pentru soțul/soția supraviețuitoare.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Banii  de chirie, folosiți pentru plata ratelor la credite

Prin proiectul de lege redactat de către deputatul PNL Alexandru Muraru și semnat de alți 20 de colegi ai săi, magistraților li se vor da bani de chirie și după ce contractează un credit imobiliar, banii fiind folosiți la achitarea creditului.

„Compensaţia lunară pentru chirie se acordă nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar”, prevede proiectul de lege care mai stipulează că plata compensației de chirie va înceta din momentul achitării integrale a creditului.

Inițiatorii invocă necesitatea „loializării” magistraților, precum și stimularea tinerilor să aleagă o carieră în magistratură astfel încât să fie acoperit deficitul de personal din instanțe.

„Având în vedere că deja magistraţii au asigurat beneficiul chiriei, faptul că în locul compensaţiei lunare pentru chirie se poate opta pentru plata ratei bancare sau a unei părţi din aceasta, nu implică un efort bugetar suplimentar pentru instituţiile angajatoare. Această facilitate ar constitui un ajutor extrem de util magistraţilor şi o măsură importantă în vederea loializării acestora faţă de instanţele/parchetele unde îşi desfăşoară activitatea, crescând stabilitatea în exercitarea funcţiei în localitatea unde vor dobândi locuinţa”, se spune în expunerea de motive.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Un alt argument este cel potrivit căruia, pe termen lung, se va face economie la buget întrucât odată cu achitarea creditelor, statul nu va mai fi nevoit să dea bani de chirie.

Avantajele statului în chirie

Însă adăugarea acestei facilități pe lista deja lungă a beneficiilor acordate magistraților se face pe o logică cel puțin discutabilă, dacă nu eronată cu totul. În primul rând, este posibil ca banii puși la dispoziția unui magistrat pentru chirie în momentul de față să-i asigure traiul, până la la sfârșitul vieții sale sau a soției/ soțului, într-o locuință mai mare și mai confortabilă decât ar putea să cumpere cu aceeași bani plătiți lunar pentru o locuință proprietate personală.

Al doilea argument, anume loializarea magistraților față de localitatea în care își desfășoară activitatea și în care și-au cumpărat locuința plătită de stat, nu stă nici el în picioare. Dimpotrivă, măsură ar putea avea efecte perverse care chiar să stimuleze mutarea judecătorilor și procurorilor de la o instanță la alta.

Cum poți deveni „mogul imobiliar” ca magistrat

De exemplu, să presupunem că judecătorul X își începe cariera la judecătoria din orășelul în care s-a născut și unde deține deja o locuință, fie moștenită, fie achiziționată înainte de intrare în profesie. După un număr de ani este avansat  și devine judecător la un tribunal din alt oraș. Acolo face un credit imobiliar și își cumpără o locuință din banii pe care statul oricum i-ar fi dat pentru chirie.

Trec anii, a doua locuință este achitată integral, iar pe final de carieră judecătorul X este avansat la o curte de apel dintr-un al treilea oraș. Proiectul PNL prevede că nu mai poate beneficia  de dreptul de a-și cumpăra locuință cu banii pe care i-ar fi primit pentru chirie, așa că X stă cu chirie, achitată tot de stat. Asta pentru că proiectul prevede că un magistrat nu poate beneficia concomitent și de bani de chirie și de bani pentru rată la credit imobiliar. În schimb, ar putea să beneficieze succesiv, deoarece interdicția nu este menționată expres în proiect.

Astfel că judecătorul X va ieși la pensie de la curtea de apel din al treilea oraș în care a profesat și va avea dreptul să rămână în locuința pe care a închiriat-o, iar statul va trebui să achite chiria până la sfârșitul vieții  sale. În acest timp, fostul magistrat ar putea da în chirie locuințele pe care le deține în primele două orașe, veniturile aducând astfel un plus la generoasa pensie specială de care beneficiază ca urmare a privațiunilor și interdicțiilor pe care le presupune viața grea de magistrat.

Este de menționat și faptul că nu este prima dată când PNL încearcă să facă acest favor magistraților, un proiect similar fiind depus și în septembrie 2019 de către fostul de ministru de Interne, senatorul Marcel Vela.