Industria plăcerii dă în judecată MAI. Culisele unui scandal fără precedent în România: „Se pot trezi oricând cu mascații la ușă”

Nemulțumiți de tăcerea Ministerului Afacerilor Interne, cei din industria erotică au decis să meargă în instanță pentru a obține clarificări asupra statutului legal al activităților lor. Aceștia denunță „o practică a autorităților de aplicare a legii” care lasă oamenii expuși riscurilor juridice și lipsei de protecție din partea statului.

Saloane de masaj erotic și studiouri de videochat dau în judecată MAI

O asociație care reprezintă studiourile de videochat și saloanele de masaj erotic din România a declanșat un conflict cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), acuzând instituția că refuză să ofere informații de interes public privind legalitatea activităților din domeniu.

Reprezentanții Asociației pentru Drepturi, Utilitate, Libertăți și Toleranță în Divertismentul pentru Adulți (A.D.U.L.T.) susțin că au cerut în mod repetat clarificări oficiale, prin adrese transmise în noiembrie – decembrie 2025 și ianuarie 2026, însă MAI nu a răspuns nici până acum. Asociația acuză că ministerul ar fi încercat să transmită informații doar printr-un document neoficial, fără semnătură sau ștampilă, considerat nelegal de reclamantă.

Descinderi și acuzații în industria plăcerii

FANATIK discutat cu Petre Bogdan, președinte A.D.U.L.T., care afirmă că afacerile din acest sector funcționează în România de peste 20 de ani, fiind înregistrate legal, autorizate și plătitoare de taxe. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe astfel de afaceri au fost vizate de descinderi cu mascați, percheziții și suspendare a activității, iar în unele cazuri au fost formulate acuzații de prostituție și proxenetism, chiar dacă activitatea desfășurată era exclusiv erotică.

Digi24.ro

Următorul hegemon al Europei: Care sunt riscurile reînarmării Germaniei și de ce soluția „cătușelor de aur” ar putea salva continentul

În exclusivitate pentru FANATIK, liderul A.D.U.L.T. explică cum a luat naștere cazul și motivele pentru care asociația a ajuns să înainteze în instanță MAI: „De peste 20 de ani, în România funcționează public și transparent saloane de masaj erotic și studiouri de videochat, operate de zeci, respectiv sute de firme, cu mii de angajați, înregistrate legal, autorizate și plătitoare de taxe. Existența lor este notorie și vizibilă, inclusiv online și în spațiul public.

Digisport.ro

N-a glumit! Trump a semnat documentele și a oprit "robinetul". Impactul a fost imediat

Cu toate acestea, în ultimii ani, în lipsa unei poziții oficiale clare a statului, au apărut abuzuri grave: descinderi cu mascați, percheziții, închideri de afaceri și acuzații de prostituție și proxenetism, inclusiv în cazuri în care activitatea era exclusiv una erotică, fără elemente de sex, constrângere sau trafic. Există dosare concrete în instanță, inclusiv la Tribunalul București și Curtea de Apel”, ne-a declarat, Petre Bogdan, președinte A.D.U.L.T..

Autoritățile refuză să clarifice legalitatea afacerilor erotice

Reprezentantul instituției dezvăluie, pentru FANATIK, pașii făcuți pentru a clarifica situația juridică a acestor activități. Ce a contrariat a fost, potrivit lui, reacția autorităților.

„Pentru a opri această stare de insecuritate juridică, am solicitat oficial Ministerului Afacerilor Interne, în baza Legii 544/2001, să clarifice regimul juridic al acestor activități: sunt sau nu legale în forma în care se desfășoară în practică, evident fără acte sexuale, fără sex?

MAI a refuzat să răspundă. Mai mult, a încercat să evite răspunsul printr-un document neasumat, fără semnătură sau ștampilă, comunicat informal, ceea ce este ilegal. În paralel, IGPR a confirmat în scris că structurile de poliție trebuie să cunoască legea și să aprecieze dacă o activitate este legală sau nu — deci exact ceea ce MAI refuză să facă”, a relatat, pentru FANATIK, șeful asociației mai sus numite.

Document IGPR. Cine și când poate fi sancționat în industria masajului erotic

În urma solicitării făcute de A.D.U.L.T., Inspectoratul General al Poliției Române a transmis o comunicare, document pe care îl publicăm integral în acest material.

Potrivit răspunsului primit, se pare că autorizarea saloanelor de masaj este realizată de primării, direcții de sănătate publică sau alte instituții abilitate, conform legislației în vigoare. În același timp, Poliția Română intervine doar atunci când există indicii clare privind fapte de exploatare, trafic sau constrângere, indiferent dacă acestea se desfășoară fizic sau online.

„Urmare a cererii dumneavoastră adresată Inspectoratului General al Poliţiei Române, formulată în baza Legii nr. 5442001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm următoarele: Autorizarea funcţionării saloanelor de masaj este realizată de către primării, direcţii de sănătatea publică sau alte instituții abilitate, conform legii.

(…) Astfel, atunci când în spatele acestor activități se ascund forme de constrângere, manipulare, abuz de vulnerabilitate ori profitarea de pe urma exploatării unei persoane şi se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor menționate, Poliția Română acţionează conform atribuțiilor legale, în colaborare cu structurile specializate din ţară şi din străinătate”, se arată în nota trimisă ca răspuns pentru solicitarea celor de la A.D.U.L.T.

Petre Bogdan duce MAI în instanță pentru un răspuns clar și transparent

În lipsa unui răspuns concret, liderul asociației, Petre Bogdan, a decis să înainteze instituția în instanță, solicitând ceea ce ar trebui să fie un lucru de bază într-un stat de drept: un răspuns clar, asumat și transparent.

„În aceste condiții, am dat MAI în judecată, nu pentru interpretări favorabile, ci pentru un lucru elementar într-un stat de drept: un răspuns clar, asumat și transparent din partea instituției care coordonează aplicarea legii.

Toți acești oameni au dreptul să știe unde se află din punct de vedere legal și să fie protejați de stat. După ce că se confruntă zilnic cu stigmatul activității lor, cu prejudecăți și marginalizare, ei pot ajunge, peste noapte, cu mascații la ușă, acuzați penal și cu viețile distruse, doar pentru că statul refuză să spună clar dacă munca lor este sau nu legală”, ținut să mai sublinieze Petre Bogdan, pentru FANATIK.

Mai jos, prezentăm integral răspunsul primit, în mod neoficial, de la Ministerul Afacerilor Interne, așa cum reiese și din documentul anexat.

MAI: Accesul la informații a fost asigurat, reclamația A.D.U.L.T. neîntemeiată

În urma ultimei solicitări din luna ianuarie 2026, MAI a trimis și un răspuns oficial în care precizează că, la data de 15 decembrie 2025, reprezentanților A.D.U.L.T. li s-a oferit o copie a documentului la sediul instituției, însă aceasta nu a fost primită din cauza lipsei semnăturii și ștampilei originale.

Comisia a subliniat că refuzul de a prelua copia nu poate fi considerat un refuz de comunicare din partea MAI, obligativitatea instituției de a asigura accesul la informațiile publice fiind îndeplinită. Conform Legii 544/2001, accesul la informații poate fi realizat atât la cerere, cât și din oficiu, prin compartimentele de informare și relații publice.

Astfel, spun ei, Serviciul de Presă, responsabil cu relațiile publice, a semnat documentul care conține toate elementele de identificare necesare (antet, dată și număr de înregistrare). În concluzie, Comisia de analiză a stabilit că dreptul de acces la informații nu a fost încălcat, iar reclamația administrativă a A.D.U.L.T. a fost considerată neîntemeiată.

Avocatul Artin Sarchizian admite, lipsa clarității instituționale creează incertitudine juridică

Pentru a ne lămuri asupra legalității situației descrise mai sus și pentru a înțelege implicațiile juridice ale poziției MAI, am solicitat și un punct de vedere al unui avocat. Artin Sarchizian ne mărtusirește că problema centrală într-un stat de drept nu este neapărat existența unor norme restrictive, ci lipsa clarității și tăcerea instituțiilor atunci când se solicită o poziție oficială cu privire la o situație juridică ambiguă sau la modul în care autoritățile aplică legea.

„Cel mai problematic într-un stat de drept nu este existența unor norme restrictive, ci lipsa clarificării regulilor sau tăcerea instituțională atunci când se solicită exprimarea unei poziții oficiale cu privire la o situație juridică echivocă ori la o practică a autorităților de aplicare a legii.

Discuția trebuie scoasă din registrul moral – asupra căruia nu formulez aprecieri – și plasată exclusiv în sfera principiilor juridice fundamentale. Unul dintre acestea este principiul securității juridice, care presupune protecția cetățeanului împotriva riscurilor generate chiar de stat, prin tolerarea incertitudinii, a zonelor gri de legalitate sau prin neexprimarea unei poziții clare cu privire la caracterul licit sau ilicit al unei îndeletniciri”, a clarificat avocatul Artin Sarchizian, pentru FANATIK.

Ceea ce nu este interzis este permis

Pentru a înțelege mai bine implicațiile juridice ale situației expuse și pentru a clarifica cadrul legal aplicabil, din perspectivă strict juridică, Sarchizian afirmă că regulile sunt clare și că tăcerea instituțională nu poate fi justificată atunci când se solicită un răspuns oficial.

„Din perspectivă strict juridică, lucrurile sunt simple: libertățile pot fi limitate doar prin lege, în sensul unei norme clare, previzibile și univoce, care să permită înțelegerea exactă a conduitei impuse. În lipsa unei asemenea norme, se aplică principiul fundamental potrivit căruia ceea ce nu este interzis este permis.

„Tăcerea nu poate fi o opțiune legitimă”

Este adevărat că anumite realități sociale pot fi analizate simultan prin prisma normelor morale și a normelor juridice. Totuși, dezbaterea de față este exclusiv una de drept. Din această perspectivă, este reprobabilă tăcerea instituțională sau refugiul în formule de tipul «noi aplicăm legea, nu o interpretăm». Atunci când o instituție este chemată să se pronunțe oficial, tăcerea nu poate fi o opțiune legitimă.

Adoptarea unei poziții ferme, indiferent de criticile sau susținerile pe care le-ar genera, reprezintă o expresie a respectului față de cetățean și o condiție esențială a securității juridice”, completează oficialul despre speța prezentată mai sus.