Ministerul Sănătății a aprobat proiectul de hotărâre de guvern prin care sunt aprobate obiectivele de investiții în infrastructura spitalicească, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Față de lista menționată în PNRR, cu 49 de investiții, în proiectul pus în dezbatere publică de către MS au mai rămas doar 26, dintre care șase sunt în subordinea armatei, poliției sau SRI.
Există două considerente majore care au dus la această reducere. În primul rând, chiar de la început, în PNRR au fost menționate proiecte care, în total, aveau o valoare mai mare decât cea prevăzută în Plan.
Astfel, pentru infrastructura spitalicească nouă suma disponibilă era de 1,089 miliarde euro, la care se adaugă 635.000.000 euro pentru echipamente și aparatură medicală. În schimb, lista predefinită de investiții avea o valoare totală de 3,760 miliarde euro, cu peste 2 miliarde mai mare decât banii disponibili.
A doua schimbare față de finele anului 2021, când a fost aprobat PNRR, este nivelul ridicat al inflației din anul 2022 care a redus suma reală disponibilă. „Ținând cont de evoluția prețurilor materialelor de construcție în contextul actual, este de așteptat ca bugetele estimate pentru investiții să fie subevaluate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.
Apariția unor asemenea circumstanțe era prevăzută totuși de autoritățile de la Bruxelles, acestea impunând realizarea a minim 25 de investiții din cele menționate în Plan. În lista finală a Ministerului Sănătății au rămas 26 de obiective, cu o valoare medie de 68.960.000 euro, urmând ca nivelul cofinanțării de la bugetul de stat să fie de maxim 20%.
„Pentru îndeplinirea obiectivelor, bugetul maxim permis pentru finanțare este calculat din bugetul mediu la care se poate adăuga un factor corecție de + 200% peste medie, care permite finanțarea proiectelor cu suma maximă de aproximativ 199,99 milioane euro”, informează sursa citată.
Pentru alegerea finală a investițiilor au fost aplicate mai multe criterii, cu punctaje diferite: clasificarea obiectivelor de investiții (calitatea de institut național sau de unitate aflată în subordinea MAI, MApN sau SRI aduce 10 puncte, în timp ce un spital regional obține 7 puncte, iar unul județean 5 puncte); tipul de patologie; bugetul investiției (cu cât este mai mare cu atât obține mai puțin puncte); maturitatea proiectului (ia în calcul existența certificatului de urbanism, acordului pentru mediu ș.a.m.d.); numărul de paturi; eficiența energetică; procentajul de paturi dotate cu echipamente IT.
Pe lângă aceste criterii, s-au aplicat și factori de corecție la punctaj. De exemplu, punctajele obținute de unitățile din județele Cluj, Dolj și Iași au avut punctajul diminuat cu 15 puncte întrucât în aceste județe urmează să se construiască spitale regionale care ar urma să asigure o mare parte din nevoile de asistență medicală pentru locuitorii din aceste județe.