Îngrijorări la nivel planetar din cauza fenomenului El Niño, care poate pârjoli tot în următoarele luni. Climatolog român: „O intensitate foarte mare”

Unul dintre cele mai temute fenomene climatice de pe glob revine în prim-planul specialiștilor și al autorităților. El Niño, faza caldă a sistemului climatic global cunoscut sub numele de ENSO, ar putea să-și facă simțită prezența în a doua parte a acestui an, iar consecințele pot fi devastatoare la scară planetară.

Cu ochii pe El Niño: 2026, an catastrofal?

De la temperaturi record până la secete severe sau furtuni extreme, semnalele care vin dinspre Oceanul Pacific sunt atent monitorizate de meteorologi. Chiar dacă incertitudinea rămâne ridicată, riscurile sunt suficient de mari pentru a genera îngrijorare în comunitatea științifică internațională.

Fenomenul El Niño reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific tropical. Este una dintre cele trei faze ale sistemului ENSO, alături de La Niña (faza rece) și starea neutră.

Această încălzire, aparent mică, de 0,5 până la 3 grade Celsius peste medie, este suficientă pentru a perturba echilibrul atmosferic global. Oceanul și atmosfera sunt interconectate, iar orice schimbare în temperaturile oceanice influențează circulația aerului, jet stream-urile și, implicit, vremea la nivel mondial.

Digi24.ro

Schimb de replici între Adrian Câciu (PSD) și Oana Gheorghiu, după concertul Metallica: „A stat la lojă. Adoră privilegiile”

Ce presupune acest fenomen climatologic

În anii cu El Niño, vânturile care, în mod normal, împing apele calde spre vest slăbesc sau își schimbă direcția. Astfel, căldura rămâne „blocată” în estul Pacificului, unde alimentează sisteme atmosferice instabile și declanșează reacții în lanț în întreaga lume.

Digisport.ro

După ce a luat titlul și Cupa, Cristi Chivu a spus-o prima dată: ”M-a durut că au văzut fiicele mele”

Experții internaționali atrag atenția că există o probabilitate ridicată ca fenomenul să se dezvolte în această vară și să persiste până la finalul anului. Unele modele indică chiar posibilitatea unui „super El Niño”, adică un episod extrem de puternic, în care temperaturile oceanice cresc cu peste 2°C, notează The Guardian.

Un astfel de scenariu ar putea împinge temperaturile globale către noi recorduri și ar amplifica fenomenele meteorologice extreme. De la ploi torențiale devastatoare în unele regiuni, până la secete severe în altele, efectele nu sunt uniforme, dar sunt întotdeauna dramatice.

Meteorologii urmăresc atent evoluțiile din Pacific, deoarece acestea oferă indicii esențiale despre cum va arăta vremea în lunile următoare. Deși prognozele de primăvară sunt mai puțin sigure din cauza așa-numitei „bariere de predictibilitate”, semnalele actuale sunt suficient de puternice pentru a ridica nivelul de alertă.

Lucrurile sunt în grafic… deocamdată!

Climatologul român Lucian Sfica a explicat pentru FANATIK la ce ne-am putea aștepta și care este cel mai periculos scenariu. România are, susține el, norocul așezării geografice, existând alte părți ale planetei afectate direct de acest fenomen.

„În momentul de față, din posibilitățile existente nu se știe cu certitudine că un astfel de episod va avea loc. Există scenarii care indică pentru perioada următoare, pentru a doua parte a anului, posibilitatea producerii unui episod El Niño mai puternic, însă în momentul ăsta nu există o certitudine.

Probabilitatea e în aceeași măsură ca în Pacific condițiile să fie neutre între El Niño și La Niña. Sunt câteva indicii, trăsături ale circulației atmosferice acolo care ar indica o posibilitate de evoluție, dar în niciun caz nu pot fi oferite certitudini de pe acum”, ne spune climatologul.

Cu alte cuvinte, deși „ingredientele” pentru apariția fenomenului sunt prezente, evoluția finală depinde de o multitudine de factori greu de anticipat. Impactul fenomenului este diferit de la o regiune la alta, dar există câteva tipare generale bine documentate.

În timpul unui sezon El Niño, America de Nord poate experimenta furtuni mai intense și precipitații abundente, India și Africa pot fi lovite de secete severe, cu impact major asupra agriculturii, Australia și părți din America de Sud pot suferi valuri de căldură și incendii, iar Orientul Mijlociu și Asia de Sud pot avea episoade de ploi extreme.

Cele mai afectate zone de pe planetă de El Niño

Un exemplu relevant este episodul din 2015, care a provocat secetă severă în Etiopia, crize de apă în Puerto Rico și un sezon de uragane extrem de activ în Pacificul de Nord. De asemenea, El Niño are capacitatea de a crește temperaturile globale, chiar și temporar, prin eliberarea unei cantități uriașe de căldură din ocean în atmosferă.

Pentru Europa, efectele sunt mai subtile, dar nu inexistente. Lucian Sfica explică: „Cu privire la impact, în general El Niño nu are un efect foarte clar marcat și ușor demonstrabil. Dacă avem un an El Niño în Pacific, în Europa temperaturile sunt mai mari, sunt șanse de anomalii pozitive, de ierni mai blânde. Fenomenul are impact mai puternic în America de Nord, în zona musonului indian. Poate determina secetă într-o zonă foarte populată a planetei, India, sau în continentul african. El poate influența circulația atmosferică din Oceanul Indian.

Noi suntem peste Oceanul Atlantic, emisfera nordică, iar El Niño are ca greutate Pacificul. În Europa, efectele sunt mai mici. Când avem un astfel de episod, dacă e puternic, temperaturile globale sunt mult mai mari, pentru că nu înseamnă altceva decât o eliberare de căldură din ocean la o intensitate foarte mare”.

Episoadele severe din trecut

Așadar, în România și în restul continentului, efectele se pot traduce prin veri mai călduroase sau ierni mai blânde, dar fără extremele dramatice observate în alte regiuni. Istoria recentă arată că episoadele de El Niño sunt adesea asociate cu creșteri semnificative ale temperaturii globale. Climatologul ne amintește de câteva momente-cheie: „În trecut, episoadele au fost asociate cu valorile mari ale temperaturii globale. Un astfel de episod a atras atenția că se întâmplă ceva cu vremea în sensul schimbării climatice actuale, 1982-1983, cu o serie de efecte la nivel global. Cele mai recente, 1997-1998 sau chiar 2016 au adus anomalii mari de temperatură”.

Mai recent, episodul din 2023-2024 a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate, contribuind la recordurile istorice de temperatură globală din 2024. Una dintre cele mai mari provocări pentru climatologi este faptul că mecanismele exacte care declanșează El Niño nu sunt pe deplin înțelese.

Cauzele necunoscute ale fenomenului. Ce se bănuiește

„Cauzele oscilației temperaturii Oceanului Pacific nu sunt pe deplin cunoscute. Sunt legate inclusiv de variațiile radiației solare și modul în care acestea se transmit către păturile mai joase ale troposferei”, ne spune Sfica.

Modelele climatice indică o probabilitate de peste 60% ca fenomenul să apară în această vară și să continue până la finalul anului. Totuși, intensitatea sa rămâne necunoscută. Specialiștii avertizează că, dacă se confirmă scenariul unui „super El Niño”, anul următor ar putea intra în istorie ca unul dintre cei mai fierbinți înregistrați vreodată.

În același timp, autoritățile sunt încurajate să se pregătească pentru eventuale dezastre naturale, deoarece chiar și un episod moderat poate genera efecte severe la nivel regional.